tudorduică-transsylvanica.ro

Adevăr sau legendă ? Der Schmecker

Motto, Cine bea, doarme Cine doarme nu păcătuiește Cine nu păcătuiește e sfânt În concluzie: cine bea e sfânt! Prin evul mediu târziu, sașii din Siebenbürgen treceau Carpații, pentru schimburi comerciale și ajungeau și prin zona Drăgășanilor, din Valhia Mică(Oltenia), de unde cumpărau mari cantități de vin.   Ofereau la schimb articole de meșteșugărie, pe care sașii le produceau, la...

tduica / decembrie 25, 2017 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania / 4 Comments

Friptura de Turda/Tordai pecsenye/Thorenburger Braten

Friptura de Turda(Tordai pecsenye) Via Gastronomicus Transylvanicus, https://web.facebook.com/GastronomicusTransylvanicum/posts/1545612668866816   Friptura de Turda se scufundă în negura legendelor. Cu trei secole mai în urmă, ea însoţea pe străbunicii noştri în zilele de târguri, devenind ,,hitul “ acelor evenimente. Friptura de Turda este un cotlet de porc, cu șoric cu tot, crestat și fript în untură încinsă bine până se rumeneşte, consumată...

tduica / decembrie 22, 2017 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Relații interetnice / 0 Comments

Din gastronomia Transilvaniei-Fazan prăjit în zeamă dulce

  Fazan prăjit în zeamă dulce Sült fácán, melegen, édes lével Gebratenen Fasan in süße Soße via Gastronomicus Transylvanicum Este o reţetă din cartea de bucate a lui János Keszei din anul 1680, dedicată principesei Anna Bornemissza soţia principelui Transilvaniei Mihail Apáffy, intitulată Egy új főzésrül (Despre noul stil de a găti ), carte care ulterior a fost publicată de Elemér...

tduica / decembrie 20, 2017 / Documente, Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Haioşe cu silvoiz/Szilvaízes hájas tészta/Blätterteig mit pflaumen marmelade(Schmerkifle)

Haioşele sunt nişte prăjiturele din foietaj făcut cu grăsimea crudă de pe burta porcului numit osânză. Denumirea de haioşe, provine de la cuvântul unguresc pentru osânză ,,haj”şi sunt deosebit de răspândite în Transilvania, începând din secolul al XIX-lea. Sunt prăjituri sezonale de iarnă deoarece osânza nu se poate păstra pentru mult timp. Sunt specifice perioadei tăierii porcului, bobotezei şi fărşangului....

tduica / decembrie 19, 2017 / Gastronomie ardeleană, Transilvania / 1 Comment

Tocană Herein/Herány tokány/Alles Herein 

Bucătăria din Transilvania are un patrimoniu culinar original, aproape neschimbat de-a lungul timpului, în care şi-au adus contribuţia toate comunităţile etnice ,construindu-şi propria identitate. Putem afirma cu tărie că Transilvania are o gastronomie insulară datorată specificităţii istorice şi unei multiculturalități autonome, specifice unei regiuni identitare. Mâncărurile sunt bogate, diversificate, zămoase, de o savoare aparte prin multitudinea de cărnuri bine combinate,...

tduica / decembrie 16, 2017 / Gastronomie ardeleană / 0 Comments

Ciorbă ardelenească de văcuţă cu gârteni/Erdélyi csorba borjúhúsból lúdgégetésztával/Siebenbürgische Rindfleischsuppe mit Schneckennudeln

  Melcişorii sau gârteni sunt cunoscuţi şi sub denumirea de cigăi sau cigaşi, provenită din numele maghiar – csiga tészta, prepararea melcişorilor la nunţi şi la diferite zemuri de văcuţă sau găină, fiind un obicei tradiţional întâlnit şi pe teritoriul Ungariei. În Transilvania cel mai frecvent folosit este în zona nord vest (Cluj, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Baia Mare). Prima...

tduica / decembrie 14, 2017 / Gastronomie ardeleană, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Guba(corn) cu mac/Mákos guba/Mohnpielen.

  Guba cu mac este cunoscută de acum 300 de ani în istoria gastronomiei transilvane. Atestarea sa se face în Cartea bucătarului meseriaş, apărută în anul 1695 la Cluj/Kolozsvár/Klausenburg ,, Misztótfalusi Kis Miklós ,Szakáts mesterségnek könyvetskéje “. Faima ei a luat amploare datorită credinţei populare, că macul aduce succes și mulți bani pentru anul nou ce vine. Este foarte vestită...

tduica / decembrie 8, 2017 / Documente, Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania / 0 Comments

Hurut armenesc de Gherla

Armenii au fost primii care au descoperit pentru prima oară un condiment crud uscat folosit în fierberea supelor. Pentru că erau adesea nevoiți să fugă din calea năvălitorilor, iar în drumul lor aveau parte și de o climă aspră, au învățat să pregătească ceva ce putea fi ușor de transportat, astfel a apărut hurutul. Hurutul este un produs special al...

tduica / decembrie 3, 2017 / Gastronomie ardeleană, Relații interetnice / 4 Comments

Varză lucicoş cu carne de porc/Lucskos káposzta sertéshussal/Lucskos-kaposzta mit Schweinefleisch

Ingrediente (pentru 10 porţii… că eu mai puţin nu ştiu să gătesc): o varză cam la un kil jumătate, 2 ardei graşi (mai bine roşii decât galbeni), două cepe potrivite, vreo 300-400g ciolan afumat, un litru de bulion, 2 roşii mari, boia dulce, 2 linguri, 3 linguri de untdelemn, sare, o legătură de mărar verde, câteva rămurele de cimbru, 2...

tduica / noiembrie 28, 2017 / Gastronomie ardeleană / 2 Comments

Pui à la Cluj/Kolozsvári csirke/Klausenburger Huhn…

Pui à la Cluj… Kolozsvári csirke… Klausenburger Huhn… Este o mâncare specifică a comunității Hoștezenilor grădinari din jurul Clujului. Hoștezenii/Hóstátiak ar fi venit în Transilvania, prin secolul al XVI-lea, fiind adusi de către maghiari din regiuni locuite de populații germanice.   Denumirea de hoștezean, care locuia în afara fortificațiilor cetății Cluj/Kolozsvár/Klausenburg, vine de la cuvântul de provenienţă germană Hochstadt(sau Hofstadt),...

tduica / noiembrie 26, 2017 / Gastronomie ardeleană, Relații interetnice / 2 Comments

Ce sunt boții ?

  Boţii sunt niste găluşte ţărăneşti din brânză de vaci, care se fac în Țara Moților/Mócföld/Motzenland, în cătunele moţilor de dincolo de ‘creasta geografică’ sau ‘creasta militară’, cum i se mai spune, adică dincolo de ceea ce se vede din vale.   Preparare:   1 kg brânză de vaci 5-7 ouă 1 ceaşcă de mălai sare, câtă vă place 1...

tduica / noiembrie 26, 2017 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania / 0 Comments

Gomboți/Szilvásgombóc/Zwetschgenknödel

  Gomboţi cu prune/Szilvásgombóc/Zwetschgenknödel, se pot doar îndrăgi. Cine a gustat odată ,deja s-a şi îndrăgostit de ei, cine nu-i cunoaşte – există oare o asemenea persoană !?- din prima degustare o să-i placă. Gomboţii cu prune sunt o mâncare tradiţional-clasică a gastronomiei Transilvane, având la bază un aluat moale.Tehnica confecţionării aluatului este cunoscută din antichitate cunoscând o diversificare accentuată...

tduica / noiembrie 24, 2017 / Gastronomie ardeleană, Transilvania / 0 Comments

Cum se mănâncă în Ardeal

În familia tradiţională ardelenească meniul zilei este alcătuit din felul întâi compus din zămuri şi alte leveşe (supe şi ciorbe), felul principal drămuit din tocăniţe, papricaş, fripturi şi sfârşind cu desertul. Aceste meniuri se îmbogăţesc cu ocazia unor sărbători, cu antreuri diverse, băuturi spirtoase pe măsură. De asemenea, pentru a economisi timpul afectat muncii câmpului sau creşterii animalelor, a fost...

tduica / noiembrie 19, 2017 / Gastronomie ardeleană / 0 Comments

Din gastronomia Transilvaniei

Pulpă de pui cu prune şi ceapă la cuptor/Kemencés csirkecombok szilvával meg hagymával/Hühnerfleisch mit Pflaumen und Zwiebeln im Ofen. Înainte să strâmbaţi din nas, vă reamintesc că este o veche reţetă medievală cu iz dulce acrişor, uşor de preparat.           Se iau câteva pulpe de pui ( ciocănele ) se crestează, într-un bol se face o...

tduica / noiembrie 17, 2017 / Gastronomie ardeleană / 0 Comments

1 2
%d blogeri au apreciat: