tudorduică-transsylvanica.ro

Cum trăiau românii din Transilvania, Părțile Ungurești și Banat, între anii 1867-1914 ?

Cum trăiau românii din Transilvania, Părțile Ungurești și Banat, între anii 1867-1914 ?   Nu trăiau rău de loc. O duceau mai bine ca cei din Vechiul Regat, vorbind strict material, greu de cuantificat, dar categoric mai bine…   Românii se organizaseră extraordinar, aveau numeroase bănci populare și cooperative de credit agricole care creditau burghezia și țărănimea locală românească. Un...

tduica / februarie 25, 2018 / Istorie Banat, Istorie Transilvania, Regionalism, Relații interetnice, Transilvania / 22 Comments

Herghelia cu cai lipițani de la Sâmbăta de Jos

Herghelia cu cai lipițani de la Sâmbăta de Jos, în maghiară Alsószombatfalva, în germană Untermühlendorf, Untersombath, Țara Făgărașului/Fogarasföld/Fogarascher Land, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   A fost fondatã în anul 1874, iar caii din rasa Lipițan, proveneau de la Herghelia Lipita, din Slovenia de azi, unde procesul de selecție pentru această rasã, a început încã din anul 1580.   În preajma izbucnirii Primului Rãzboi...

tduica / februarie 25, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre Mircea Vasiliu Stănescu, avocat, publicist, culegător de folclor, scriitor, cleric și politician

Mircea Vasiliu Stănescu, cunoscut în mediile maghiare ca Sztánovics Imre Vazul (n. 23 februarie 1841, Arad- d. 30 decembrie 1888, tot în Arad) a fost un avocat, publicist, culegător de folclor, scriitor, cleric și politician din Partium/Părțile Ungurești, Austro-Ungaria. Familia sa, pe nume Stanu, a emigrat din Țara Românească, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Imperiul Austriac, stabilindu-se în...

tduica / februarie 23, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Rotonda/Körtemplom/Stadtkirche din Geoagiu/Algyógy/Gergesdorf

Rotonda(Körtemplom/Stadtkirche) din Geoagiu, în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad(Eisenmarkt), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen, este o biserică(capelă romanică mai exact) reformat-calvină, inițial romano-catolică, construită, cel mai devreme, la începutul secolului al XII-lea(probabil de către familia nobiliară Ákos), considerată ca fiind cea mai veche biserică din piatră, încă în picioare, de pe actualul teritoriu al României. Diametrul interior al navei bisericii este de...

tduica / februarie 21, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre satul Braniștea, mai demult Arpaşteu/Árpástó/Brandorf

Despre Braniștea, mai demult Arpaşteu, Arpaştiu, în maghiară Árpástó, în germană Brandorf, azi în județul Bistrița-Năsăud/Beszterce-Naszód megye/Kreis Bistritz-Nassod, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Satul este atestat documentar din anul 1362, cu denumirea de Arpasthou. Printre proprietarii acestui domeniu nobiliar au fost și familiile Apafi și Bethlen.   În evul mediu și epoca modernă timpurie a făcut parte din comitatul Solnocului Interior(Dinăuntru, Someșan)/Belső-Szolnok vármegye/Komitat...

tduica / februarie 20, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Gulaş à la Cluj/Kolozsvári gulyás/Klausenburger Gulasch…

Gulaș (în Transilvania și Maramureș este cunoscut și sub forma guiaș) este un împrumut din maghiarul gulyás( „văcar”, „păstor”). Gulașul este cunoscut în culturile gastronomice din întreaga Europă Centrală . Se găsesc variante în Austria: Gulasch auf Wiener Art, în Germania: Gulasch, în Cehia și în Slovacia: guláš, în Polonia: gulasz. Prima rețetă de gulaș a apărut în anul 1819 într-o carte de bucate din Praga, pe atunci în Imperiul Austriac. Rețeta s-a răspândit rapid în afara Ungariei și nu s-a...

tduica / februarie 19, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Relații interetnice, Transilvania / 0 Comments

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului)/Zágra(Radnavidék)/Zagern(Rodnaer Kreis)

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului), în maghiară Zágra(Radnavidék), în germană Zagern, Sagra, Zagersdorf(Rodnaer Kreis) este un vechi sat năsăudean.   Numele satului este de origine slavică însemnând dincolo de munți/hegyen túl. Prima menționare documentară vine din anul 1440-poss. v. destituta Zagra, Sagra.   Este vorba de actul de zălogire, din 21 ianuarie 1440, prin care regina Elisabeta a Ungariei le dăruia nobililor...

tduica / februarie 18, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Despre Purcăreț/Pórkerec/Purkretz, Sălaj/Szilágy, Transilvania

Purcăreț, mai demult Purcureți, Purcărețiu, în maghiară Pórkerec, Purkerec, în germană Purkretz, Purkeretz este un vechi sat chiorean, astăzi parte a județului Sălaj/Szilágy megye/Siladská župa/Kreis Szilagy, Transilvania/ErdélySiebenbürgen/Sedmohradsko.   De aici provine familia nobiliară Pórkereci Lázár(Lazar de Purcărec)- vezi și, Fondul familial Lazar de Purcărec/A pórkereci Lázár család levéltára,1720-1945.   În evul mediu a făcut parte din comitatul Comitatul Solnocul Interior(Dinăuntru,...

tduica / februarie 18, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 1 Comment

Personalități arădene. Azi, despre Ioan Goldiș/Goldis János

În 17 februarie 1836, în Socodor/Székudvar/Sternberg, comitatul Arad/Arad vármegye/Komitat Arad, s-a născut Ioan Goldiș/Goldis János, decedat la 23 martie 1902 în Arad. Numele de călugăr(ortodox), sub care a devenit cunoscut, a fost Iosif Goldiș/Goldis József.   Și-a făcut studiile primare la gimnaziile din Szarvas (Ungaria) şi Arad, Institutul teologic la Arad, Academia de Drept din Debrecen/Debreţin/Debrezin, culminând cu Facultatea de...

tduica / februarie 17, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism / 0 Comments

Ioan Huniade și legăturile sale cu Teiușul

  Biserica romano-catolică din Teiuş, mai demult Tiuș, în maghiară Tövis, în trad. „Spini“, în germană Dornstadt, Dornen, în trad. „Spini“, alternativ Dreikirchen, în trad. „Trei Biserici“, în săsește Durnen, în sârbo-croată Тевиш – Teviš, județul Alba/Fehér megye/Kreis Weißenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Biserica a fost ctitorită de Ioan(Iancu) Huniade, în maghiară Hunyadi János, în germană Johann Hunyadi, în amintirea luptei pe care a...

tduica / februarie 16, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Despre virșli și Zărand

Virșli sunt niște cârnați subțiri din carne de oaie și capră, ce sunt specifici județului Hunedoara, în special Hațegului și Zărandului. Se găsesc și în zona montană a județului Alba. Chiar lângă târgul de animale din Hălmagiu/NagyhalmágyHalmagen(atestat pe la 1783) se întâlneau, pe vremuri, producătorii de virşli din Ţara Zărandului, dar şi de peste munţi, din Apuseni. A nu se...

tduica / februarie 12, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre Peștișu Mare/Alpestes/Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad

Peștișu Mare, mai demult Peştişul din Jos, în maghiară Alpestes, Pestes, în germană Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Primele atestări documentare sunt, după cum urmează: AD 1302-Nobiles de Pestus. Ecclesia Omnium Sanctorum de Pestus- a existat o biserică medievală AD 1325-Nobiles de inferiori Pestus A făcut parte din Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară Erdélyi határőrvidék, mai exact...

tduica / februarie 10, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Chesău/Mezökeszü/Götzau, Câmpia Transilvană/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide

Chesău, mai demult și formele Cheşeu, Chisău, Chiseu, Chişeu, Chişău, în maghiară Mezökeszü, Keszi, Kesző, în germană Götzau, Câmpia Transilvană/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Pădurea localității apare atestată, pentru prima oară, în anul 1312-via que procedit a Polotka ad partem silve Kezw(între satele Palatca/Palatka și Cămărașu/Kamarás), iar ulterior în 1332 (sacerdos de Kezev), 1333 (sacerdos de Kezy), 1334 (sacerdos de...

tduica / februarie 10, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Ostrov/Nagyosztró/Gross-Rodendorf, Țara Hațegului/Hátszegvidék/Wallenthal

Ostrov, mai demult Ostrovul Mare, în maghiară Nagyosztró, Osztró în germană Gross-Rodendorf este un sat ce aparține Țării Hațegului, în maghiară Hátszegvidék, Hatzak, în germană Wallenthal, Hatzeg. Aparține administrativ de comuna Râu de Mori/Malomvíz/Mühlbach. Sat întemeiat de cnezi vlahi/români, atestat documentar din anul 1360, cu denumirea de Osztrov(Archidiaconus de Oztro (Csánki V. 120). Numele Ostrov provine din limbile slavice, însemnând...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre satul Chitid, în maghiară Kitid, în germană Kleindorf

Chitid, în maghiară Kitid, Keted, în germană Kleindorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Aparține administrativ de comuna Boșorod/Bosoród/Bosendorf.   Pe teritoriul satului Chitid s-au descoperit un castru roman(în anul 2006) și o villa rustica. Sat atestat documentar în anul 1377, într-o diplomă în care se menționează „Kenezyatus villarum Olahalium Felkytid et Alkytid, due Kytid superior et inferior”, adică Chitidul de Sus și...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

1 … 4 5 6 7 8 … 13
%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte