tudorduică-transsylvanica.ro

Ținutul Secuiesc există ! Vizitați-l. Și vorbiți după aceea.

Tot văd comentarii penibile la adresa satelor din Secuime și a Secuimii. Că sunt vai de mama lor de săraci, că nu se pot descurca singuri fără resurse din alte județe, că e la fel ca în Teleorman sau Vaslui. Mă copii, mereți prima dată și vizitați Secuimea și după aia mai vorbim.   Nu sunt ei foarte bogați fiindcă...

tduica / aprilie 20, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

20 aprilie 1919, intrarea armatei române în Oradea Mare

În 20 aprilie 1919, trupele românești conduse de generalul Traian Moșoiu au intrat în orașul Oradea Mare/Nagyvárad/Großwardein, oraș aflat, din 22 martie și până în 18 aprilie, sub administrația regimului bolșevic al lui Kun Béla.   Cu câteva zile mai înainte, în noaptea de 3 spre 4 aprilie 1919, gărzile roșii ale lui Kun Béla au sechestrat doi fruntași bihoreni,...

tduica / aprilie 20, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Biserica ortodoxă din Transilvania a fost mai degrabă nefavorabilă unirii cu Vechiul Regat, pe când cea greco-catolică a fost, aproape în totalitate, pro-unire.

Din foarte multe surse documentare constat un fapt mai degrabă surprinzător pentru mulți dintre noi.   Înainte de momentul 1 decembrie 1918 biserica ortodoxă din Transilvania a fost mai degrabă nefavorabilă unirii cu Vechiul Regat, pe când cea greco-catolică a fost, aproape în totalitate, pro-unire.   Una din explicații, probabil cea mai importantă, este aceea a autonomiei bisericii ortodoxe din...

tduica / aprilie 17, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism / 0 Comments

16 aprilie 1762: se înființează regimentele grănicerești valahe/românești din Transilvania

16 aprilie 1762: Printr-un decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, se înființează regimentele grănicerești valahe/românești: Regimentul I la Orlat/Winsberg/Orlát și Regimentul II la Năsăud/Nussdorf/Naszód.   Începea, pentru comu­nităţile româneşti militarizate din Transilvania, o perioadă de modernizare, care va in­fluenţa pozitiv evoluţia naţiunii românești din Transilvania, până în zilele noastre.   Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară...

tduica / aprilie 16, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

O șansă aproape ratată: Cetatea Báthory/Báthory vár/Burg Báthory din Șimleu Silvaniei

O altă șansă, aproape ratată, din punct de vedere al restaurării patrimoniului dar și al turismului este Cetatea Báthory/Báthory vár/Burg Báthory din Șimleu Silvaniei, în maghiară Szilágysomlyó, (în traducere Șimleu Sălajului), în germană Schomlenmarkt. Face parte din regiunea istorică Partium/Părțile Ungurești, mai exact din provincia Crișana/Körösvidék/Kreischgebiet/Kriszana.   Oraşul Șimleu, mai demult Şimleu, Şimlău, Şimleul Sălajului, Şimleul Sălagiului/Szilágysomlyó, Somlyó/Schomlenmarkt, Schomelmarkt, Schemlenmarkt,...

tduica / aprilie 13, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Dipșa/Dirbach/Dürrbach/Dipse, Ţara Bistriţei/Nösnerland/Beszterce vidéke

Dipșa, mai demult Dipșe, în dialectul săsesc Dirbach, Dirbâc, în germană Dürrbach [in Nösnerland, Nösnergau], în maghiară Dipse, Ţara Bistriţei/Nösnerland/Beszterce vidéke, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen. Sat săsesc, atestat documentar din anul 1332, cu denumirile de Gypsa, Guypsa(Tychmanus pleb. de Gypsa, Tyczmannus pleb. de Gypsa, Guypsa). Numele german al satului se traduce Pârâul uscat. În anul 1450, avem prima mențiune documentară a construcției unei plebanii-case parohiale-Pfarrhaus-k. Felicianus...

tduica / aprilie 11, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Nireș, în maghiară Szásznyíres, în săsește Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel

Nireș, colocvial Mniriș, mai demult Sasnireş, Sas-Mireşu, Sasmireşu, în maghiară Szásznyíres, Nyíres, în traducere „Mestecănișu Săsesc”, în dialectul săsesc Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel, în trad. „Sătucul cu Mesteceni”, „Mestecăniș” este un sat situat azi în județul Cluj/Kolozs megye/Kreis Klausenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.   Aparține administrativ de comuna Mica/Mikeháza/Michelsdorf. Face parte din regiunea etnografică Câmpia Transilvaniei(Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană...

tduica / aprilie 9, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Georgius de Septemcastris, uneori și Georgius de Hungarica, Frater Georgius, Rumeser Student(Studentul romoșan), Namenloser Mühlbacher

File de istorie transilvană… Georgius de Septemcastris, uneori și Georgius de Hungaria, Frater Georgius, Rumeser Student(Studentul romoșan), Namenloser Mühlbacher, (n. 1422, Romos/Rumessdorf/Romosz, comitatul Hunedoara/Hunyad – d. 1502, Roma) a fost un tânăr călugăr dominican deportat din Sebeș/Mühlbach/Szászsebes în Turcia, unde a trăit ca sclav între 1438-1458. A redactat lucrarea Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum, publicată la Roma în...

tduica / aprilie 9, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten și Câmpia Ardealului/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide

Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten din actualul județ Cluj(Cojocna)/Kolozs megye/Kreis Klausenburg(Kolos), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Face parte din regiunea etno-culturală Câmpia Transilvaniei(colocvial Câmpia Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide( intră aici şi o parte din Ţara Bistriţei, Nösnerland, Beszterce vidéke, din păcate aproape complet depopulată de saşi), astăzi populată de maghiari, români şi ţigani, mai puţin de saşi și evrei…   Înainte de...

tduica / aprilie 8, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

4 aprilie 1920, „Ziua Victoriei” Bucureștiului asupra regiunilor alipite(cu largul concurs al oportuniștilor politici regionali)

În 4 aprilie 1920, a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 1462, prin care s-a pus capăt tuturor formelor regionale de conducere, din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, deci şi a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Ungurești(Partium). „Pe 9 decembrie Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria se stabilește la Sibiu, vechea capitală a Transilvaniei. Condus de...

tduica / aprilie 4, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Regionalism / 0 Comments

Maria Băiulescu, scriitoare, militantă pentru emanciparea femeilor din Transilvania

Maria Băiulescu (n. 21 august 1860, Braşov/Kronstadt/Brassó, Marele Principat al Transilvaniei– 24 iunie 1941, Braşov, Regatul României) a fost o scriitoare și militantă, pentru emanciparea femeilor din Transilvania şi România.   A fost fiica protopopului ortodox Bartolomeu şi a Elenei Băiulescu. Maria Băiulescu îşi face studiile la Şcoala Secundară Germană din Brașov şi la Institutul Francez de Domnişoare din Braşov....

tduica / aprilie 2, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Despre ceramiștii Habani(Hutterer) și Transilvania

Habanii(sau Hutterer) erau, printre cei mai apreciați ceramiști din Europa(vezi faianța Habaner). Habanii(anabaptiști), de limbă germană, considerați eretici de către Vatican, au fost alungați din loc în loc, de-a lungul istoriei. Au apărut, la începutul secolului al XVI-lea, în Tirol, ceea ce se vede și în influențele vizibile din ceramica lor(vedeți și https://ro.wikipedia.org/wiki/Jakob_Hutter).   Originea cuvântului este din limba ebraică: ha...

tduica / aprilie 1, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Relații interetnice / 0 Comments

Sărbătoarea Paștelui în Ardeal

Kellemes Húsvéti Ünnepeket ! Fröhliche Ostern ! Paşti Fericite ! Patradi Bahtale ! Romano-catolicii, armeano-catolicii, reformații(calvinii), unitarienii și luteranii evanghelici sărbătoresc Paștele începând cu duminica aceasta. Vorbim de comunitățile etnice maghiare, armenești, săsești și șvăbești, poloneze, ceho-slovace, croate și carașovene, bulgaro-catolice, precum și unele comunități de romi(romano-catolice, reformate sau luterane). Există și câteva sute de mii de ceangăi și români...

tduica / martie 31, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Scaunele „româneşti” ale Transilvaniei și Pământul Crăiesc

Scaunul filial al Săliștei, în germană Filialstuhl Selischte sau Stuhl Grossdorf, în maghiară Szelistye szék, avea în componenţă următoarele localități:   Cacova Sibiului, în germană Krebsbach, în maghiară Szebenkákova. Galeș, în germană Galusdorf/Galisch, în maghiară Szebengálos/Galis. Săliște, în germană Selischte/Großdrof, în maghiară Szelistye. Sibiel, în germană Budenbach, în maghiară Szibiel. Tilișca, în germană Tilischka/Telischen, în maghiară Tilischka/Tiliska. Vale, în germană...

tduica / martie 30, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Regionalism, Relații interetnice / 0 Comments

Megalomanie și kitsch

Apropos de catastrofa existentă, legat de arhitectura noilor biserici românești(covârșitor ortodoxe). „Goticul transilvănean” al bisericilor de lemn din Țara Maramureșului, Codrului, Lăpușului, Chioarului are, în Țara Românească o replică ce s-ar putea numi „mitic românesc”, mitic venind de la Mitică – personaj definitoriu pentru acea regiune.   În curând vom avea parte și de…doric românesc… românesc de Dorel…Primele semne sunt...

tduica / martie 29, 2018 / Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Protocronism, Uncategorized / 0 Comments

1 2 3 7
%d blogeri au apreciat: