tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Purcăreț/Pórkerec/Purkretz, Sălaj/Szilágy, Transilvania

Purcăreț, mai demult Purcureți, Purcărețiu, în maghiară Pórkerec, Purkerec, în germană Purkretz, Purkeretz este un vechi sat chiorean, astăzi parte a județului Sălaj/Szilágy megye/Siladská župa/Kreis Szilagy, Transilvania/ErdélySiebenbürgen/Sedmohradsko.   De aici provine familia nobiliară Pórkereci Lázár(Lazar de Purcărec)- vezi și, Fondul familial Lazar de Purcărec/A pórkereci Lázár család levéltára,1720-1945.   În evul mediu a făcut parte din comitatul Comitatul Solnocul Interior(Dinăuntru,...

tduica / februarie 18, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Personalități arădene. Azi, despre Ioan Goldiș/Goldis János

În 17 februarie 1836, în Socodor/Székudvar/Sternberg, comitatul Arad/Arad vármegye/Komitat Arad, s-a născut Ioan Goldiș/Goldis János, decedat la 23 martie 1902 în Arad. Numele de călugăr(ortodox), sub care a devenit cunoscut, a fost Iosif Goldiș/Goldis József.   Și-a făcut studiile primare la gimnaziile din Szarvas (Ungaria) şi Arad, Institutul teologic la Arad, Academia de Drept din Debrecen/Debreţin/Debrezin, culminând cu Facultatea de...

tduica / februarie 17, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism / 0 Comments

Ioan Huniade și legăturile sale cu Teiușul

  Biserica romano-catolică din Teiuş, mai demult Tiuș, în maghiară Tövis, în trad. „Spini“, în germană Dornstadt, Dornen, în trad. „Spini“, alternativ Dreikirchen, în trad. „Trei Biserici“, în săsește Durnen, în sârbo-croată Тевиш – Teviš, județul Alba/Fehér megye/Kreis Weißenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Biserica a fost ctitorită de Ioan(Iancu) Huniade, în maghiară Hunyadi János, în germană Johann Hunyadi, în amintirea luptei pe care a...

tduica / februarie 16, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Despre virșli și Zărand

Virșli sunt niște cârnați subțiri din carne de oaie și capră, ce sunt specifici județului Hunedoara, în special Hațegului și Zărandului. Se găsesc și în zona montană a județului Alba. Chiar lângă târgul de animale din Hălmagiu/NagyhalmágyHalmagen(atestat pe la 1783) se întâlneau, pe vremuri, producătorii de virşli din Ţara Zărandului, dar şi de peste munţi, din Apuseni. A nu se...

tduica / februarie 12, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre Peștișu Mare/Alpestes/Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad

Peștișu Mare, mai demult Peştişul din Jos, în maghiară Alpestes, Pestes, în germană Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Primele atestări documentare sunt, după cum urmează: AD 1302-Nobiles de Pestus. Ecclesia Omnium Sanctorum de Pestus- a existat o biserică medievală AD 1325-Nobiles de inferiori Pestus A făcut parte din Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară Erdélyi határőrvidék, mai exact...

tduica / februarie 10, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Chesău/Mezökeszü/Götzau, Câmpia Transilvană/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide

Chesău, mai demult și formele Cheşeu, Chisău, Chiseu, Chişeu, Chişău, în maghiară Mezökeszü, Keszi, Kesző, în germană Götzau, Câmpia Transilvană/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Pădurea localității apare atestată, pentru prima oară, în anul 1312-via que procedit a Polotka ad partem silve Kezw(între satele Palatca/Palatka și Cămărașu/Kamarás), iar ulterior în 1332 (sacerdos de Kezev), 1333 (sacerdos de Kezy), 1334 (sacerdos de...

tduica / februarie 10, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Zupa gye Giurgeu(Gheorgheni)/Gyergyói Leves/Niklasmarkt Zuppe

    Este o supă specific secuiască din zona Gheorgheni în care regăseşti toate caracteristicile specifice locuitorilor: oameni muncitori, cu temperament iritabil, tăcuţi şi iubitori de libertate. Aşa şi supa de Gheorgheni este o provocare pentru simțuri, fiind un amalgam de gusturi: dulce – afumat, sărat – acrişor, dar destul de consistentă, adaptată la munca grea prestată zilnic de secui....

tduica / februarie 8, 2018 / Gastronomie ardeleană, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Ostrov/Nagyosztró/Gross-Rodendorf, Țara Hațegului/Hátszegvidék/Wallenthal

Ostrov, mai demult Ostrovul Mare, în maghiară Nagyosztró, Osztró în germană Gross-Rodendorf este un sat ce aparține Țării Hațegului, în maghiară Hátszegvidék, Hatzak, în germană Wallenthal, Hatzeg. Aparține administrativ de comuna Râu de Mori/Malomvíz/Mühlbach. Sat întemeiat de cnezi vlahi/români, atestat documentar din anul 1360, cu denumirea de Osztrov(Archidiaconus de Oztro (Csánki V. 120). Numele Ostrov provine din limbile slavice, însemnând...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre satul Chitid, în maghiară Kitid, în germană Kleindorf

Chitid, în maghiară Kitid, Keted, în germană Kleindorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Aparține administrativ de comuna Boșorod/Bosoród/Bosendorf.   Pe teritoriul satului Chitid s-au descoperit un castru roman(în anul 2006) și o villa rustica. Sat atestat documentar în anul 1377, într-o diplomă în care se menționează „Kenezyatus villarum Olahalium Felkytid et Alkytid, due Kytid superior et inferior”, adică Chitidul de Sus și...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre satul Nou/Noenderf/Neudorf [in Altland, Königsboden]/Szászújfalu

Nou, mai demult Noul, Noul Săsesc, în dialectul săsesc Noenderf, Noandref, în germană Sächsisch-Neudorf, Deutsch-Neudorf, Neudorf bei Hermannstadt, Neudorf [in Altland, Königsboden], în maghiară Szászújfalu, Újfalu, Transilvania/Siweberjen/Siebenbürgen/Erdély. Atestat documentar încă din anul 1322, cu denumirea de  Uyfalu(Satul Nou). A făcut parte din Scaunul Sibiului/Stuhl Hermannstadt/Szebenszék, pe tot parcursul evului mediu și al epocii moderne timpurii(până în 1877-1800, 1817 Sedes Saxonicalis Cibiniensis)....

tduica / februarie 3, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Băuțar/Baucár/Bautzen, județul Caraș-Severin/Krassó-Szörény megye/Kreis Karasch-Severin.

Băuțar, mai demult Bouțar, Băuţarul Inferior, Bouţarul-de-jos, Bruţarul de Jos, în maghiară Baucár, mai demult Alsóbaucár, Alsóbócár, Baucár, în germană Bautzen, județul Caraș-Severin/Krassó-Szörény megyé/Kreis Karasch-Severin.   În ciuda apartenenței actuale la județul Caraș-Severin, localitatea este parte a Transilvaniei și nu a Banatului. Până în anul 1920 a făcut parte din Comitatul Hunedoarei/Hunyad vármegye/Komitat Hunyad, iar din 1968 a fost atașat...

tduica / februarie 1, 2018 / Istorie Banat, Istorie Transilvania, Localități din Banat, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism / 1 Comment

Despre Budila/Bodeln/Budille/Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye

Budila, mai demult Bodila, în germană Bodeln, Budille, Bodila, Bodola, în săsește Budille, în maghiară Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye. Numele satului vine din limbile slavone(cf Budilo), fiind atestat documentar între anii 1272-1290-poss. regalis seu villa Budula.   Maghiarii din sat au fost la origine secui. Românii/vlahii au apărut și ei cel târziu  după 1400. În anul 1476, satul aparținea...

tduica / februarie 1, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Să spui despre românii ardeleni de azi, că sunt urmașii slugilor ungurilor, mi se pare o josnicie fără margini.

Familia mea şi familiile a sute de mii de ardeleni români au stat drept în faţa oricui, nu în genunchi, cum insinuează o grămadă de derbedei politici și din mass-media, pentru a-și justifica politica naționalist-șovină și xenofobă, ca și veșnica tendință de victimizare a românilor ardeleni(dar și cea de autovictimizare a unor români ardeleni, din păcate). Tot ce înseamnă azi...

tduica / ianuarie 30, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice / 2 Comments

Despre satul Vulcan/Wulkenderf/Wolkendorf/Volkány

Vulcan, mai demult Vâlcandorf, Vâlcândorf, Vălcăndorf, Vâlcindorf, Volcan, în maghiară Volkány, în germană Wolkendorf(bei Schäßburg), în dialectul săsesc transilvănean Wulkenderf, Vulkendref, Vulkndref este un vechi sat de iobagi săsesc, ce aparține azi de județul Mureș/Maros megye/Kreis Mieresch. Prima sa menționare documentară vine din anul 1315-poss., v. Wolquinlaka (Ub I. 315; Györffy II. 203; DIR/C I. 233). În evul mediu și în...

tduica / ianuarie 28, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 2 Comments

Despre Răzoare(Mașca)/Macskamező/Katzenfeld, Țara Lăpușului/Lápos-vidéke/Laposcher Land

Răzoare, mai demult Mașca, Macicu, în maghiară Macskamező, în germană Katzenfeld, Țara Lăpușului/Lápos-vidéke/Laposcher Land. Denumirile din maghiară și germană înseamnă „Câmpul Mâței”. Denumirea veche de Mașca a fost schimbată în anul 1925 în Răzoare. Suna prea unguresc… Astăzi, aparține administrativ de orașul Târgu Lăpuș(colocvial Lăpușu Unguresc)/Magyarlápos/Laposch.   Sat atestat documentar în anul 1500, cu denumirea de Machkamezew, dar satul este cu certitudine mult...

tduica / ianuarie 28, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism / 0 Comments

%d blogeri au apreciat: