tudorduică-transsylvanica.ro

Rotonda/Körtemplom/Stadtkirche din Geoagiu/Algyógy/Gergesdorf

Rotonda(Körtemplom/Stadtkirche) din Geoagiu, în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad(Eisenmarkt), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen, este o biserică(capelă romanică mai exact) reformat-calvină, inițial romano-catolică, construită, cel mai devreme, la începutul secolului al XII-lea(probabil de către familia nobiliară Ákos), considerată ca fiind cea mai veche biserică din piatră, încă în picioare, de pe actualul teritoriu al României. Diametrul interior al navei bisericii este de...

tduica / februarie 21, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre satul Braniștea, mai demult Arpaşteu/Árpástó/Brandorf

Despre Braniștea, mai demult Arpaşteu, Arpaştiu, în maghiară Árpástó, în germană Brandorf, azi în județul Bistrița-Năsăud/Beszterce-Naszód megye/Kreis Bistritz-Nassod, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Satul este atestat documentar din anul 1362, cu denumirea de Arpasthou. Printre proprietarii acestui domeniu nobiliar au fost și familiile Apafi și Bethlen.   În evul mediu și epoca modernă timpurie a făcut parte din comitatul Solnocului Interior(Dinăuntru, Someșan)/Belső-Szolnok vármegye/Komitat...

tduica / februarie 20, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului)/Zágra(Radnavidék)/Zagern(Rodnaer Kreis)

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului), în maghiară Zágra(Radnavidék), în germană Zagern, Sagra, Zagersdorf(Rodnaer Kreis) este un vechi sat năsăudean.   Numele satului este de origine slavică însemnând dincolo de munți/hegyen túl. Prima menționare documentară vine din anul 1440-poss. v. destituta Zagra, Sagra.   Este vorba de actul de zălogire, din 21 ianuarie 1440, prin care regina Elisabeta a Ungariei le dăruia nobililor...

tduica / februarie 18, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Despre Purcăreț/Pórkerec/Purkretz, Sălaj/Szilágy, Transilvania

Purcăreț, mai demult Purcureți, Purcărețiu, în maghiară Pórkerec, Purkerec, în germană Purkretz, Purkeretz este un vechi sat chiorean, astăzi parte a județului Sălaj/Szilágy megye/Siladská župa/Kreis Szilagy, Transilvania/ErdélySiebenbürgen/Sedmohradsko.   De aici provine familia nobiliară Pórkereci Lázár(Lazar de Purcărec)- vezi și, Fondul familial Lazar de Purcărec/A pórkereci Lázár család levéltára,1720-1945.   În evul mediu a făcut parte din comitatul Comitatul Solnocul Interior(Dinăuntru,...

tduica / februarie 18, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Ioan Huniade și legăturile sale cu Teiușul

  Biserica romano-catolică din Teiuş, mai demult Tiuș, în maghiară Tövis, în trad. „Spini“, în germană Dornstadt, Dornen, în trad. „Spini“, alternativ Dreikirchen, în trad. „Trei Biserici“, în săsește Durnen, în sârbo-croată Тевиш – Teviš, județul Alba/Fehér megye/Kreis Weißenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Biserica a fost ctitorită de Ioan(Iancu) Huniade, în maghiară Hunyadi János, în germană Johann Hunyadi, în amintirea luptei pe care a...

tduica / februarie 16, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Despre virșli și Zărand

Virșli sunt niște cârnați subțiri din carne de oaie și capră, ce sunt specifici județului Hunedoara, în special Hațegului și Zărandului. Se găsesc și în zona montană a județului Alba. Chiar lângă târgul de animale din Hălmagiu/NagyhalmágyHalmagen(atestat pe la 1783) se întâlneau, pe vremuri, producătorii de virşli din Ţara Zărandului, dar şi de peste munţi, din Apuseni. A nu se...

tduica / februarie 12, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre Peștișu Mare/Alpestes/Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad

Peștișu Mare, mai demult Peştişul din Jos, în maghiară Alpestes, Pestes, în germană Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.   Primele atestări documentare sunt, după cum urmează: AD 1302-Nobiles de Pestus. Ecclesia Omnium Sanctorum de Pestus- a existat o biserică medievală AD 1325-Nobiles de inferiori Pestus A făcut parte din Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară Erdélyi határőrvidék, mai exact...

tduica / februarie 10, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Zupa gye Giurgeu(Gheorgheni)/Gyergyói Leves/Niklasmarkt Zuppe

    Este o supă specific secuiască din zona Gheorgheni în care regăseşti toate caracteristicile specifice locuitorilor: oameni muncitori, cu temperament iritabil, tăcuţi şi iubitori de libertate. Aşa şi supa de Gheorgheni este o provocare pentru simțuri, fiind un amalgam de gusturi: dulce – afumat, sărat – acrişor, dar destul de consistentă, adaptată la munca grea prestată zilnic de secui....

tduica / februarie 8, 2018 / Gastronomie ardeleană, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Ostrov/Nagyosztró/Gross-Rodendorf, Țara Hațegului/Hátszegvidék/Wallenthal

Ostrov, mai demult Ostrovul Mare, în maghiară Nagyosztró, Osztró în germană Gross-Rodendorf este un sat ce aparține Țării Hațegului, în maghiară Hátszegvidék, Hatzak, în germană Wallenthal, Hatzeg. Aparține administrativ de comuna Râu de Mori/Malomvíz/Mühlbach. Sat întemeiat de cnezi vlahi/români, atestat documentar din anul 1360, cu denumirea de Osztrov(Archidiaconus de Oztro (Csánki V. 120). Numele Ostrov provine din limbile slavice, însemnând...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre satul Chitid, în maghiară Kitid, în germană Kleindorf

Chitid, în maghiară Kitid, Keted, în germană Kleindorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Aparține administrativ de comuna Boșorod/Bosoród/Bosendorf.   Pe teritoriul satului Chitid s-au descoperit un castru roman(în anul 2006) și o villa rustica. Sat atestat documentar în anul 1377, într-o diplomă în care se menționează „Kenezyatus villarum Olahalium Felkytid et Alkytid, due Kytid superior et inferior”, adică Chitidul de Sus și...

tduica / februarie 4, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat / 0 Comments

Despre satul Nou/Noenderf/Neudorf [in Altland, Königsboden]/Szászújfalu

Nou, mai demult Noul, Noul Săsesc, în dialectul săsesc Noenderf, Noandref, în germană Sächsisch-Neudorf, Deutsch-Neudorf, Neudorf bei Hermannstadt, Neudorf [in Altland, Königsboden], în maghiară Szászújfalu, Újfalu, Transilvania/Siweberjen/Siebenbürgen/Erdély. Atestat documentar încă din anul 1322, cu denumirea de  Uyfalu(Satul Nou). A făcut parte din Scaunul Sibiului/Stuhl Hermannstadt/Szebenszék, pe tot parcursul evului mediu și al epocii moderne timpurii(până în 1877-1800, 1817 Sedes Saxonicalis Cibiniensis)....

tduica / februarie 3, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Băuțar/Baucár/Bautzen, județul Caraș-Severin/Krassó-Szörény megye/Kreis Karasch-Severin.

Băuțar, mai demult Bouțar, Băuţarul Inferior, Bouţarul-de-jos, Bruţarul de Jos, în maghiară Baucár, mai demult Alsóbaucár, Alsóbócár, Baucár, în germană Bautzen, județul Caraș-Severin/Krassó-Szörény megyé/Kreis Karasch-Severin.   În ciuda apartenenței actuale la județul Caraș-Severin, localitatea este parte a Transilvaniei și nu a Banatului. Până în anul 1920 a făcut parte din Comitatul Hunedoarei/Hunyad vármegye/Komitat Hunyad, iar din 1968 a fost atașat...

tduica / februarie 1, 2018 / Istorie Banat, Istorie Transilvania, Localități din Banat, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism / 1 Comment

Despre Budila/Bodeln/Budille/Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye

Budila, mai demult Bodila, în germană Bodeln, Budille, Bodila, Bodola, în săsește Budille, în maghiară Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye. Numele satului vine din limbile slavone(cf Budilo), fiind atestat documentar între anii 1272-1290-poss. regalis seu villa Budula.   Maghiarii din sat au fost la origine secui. Românii/vlahii au apărut și ei cel târziu  după 1400. În anul 1476, satul aparținea...

tduica / februarie 1, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene / 0 Comments

Gustul de neuitat al bomboanelor Vinga…

Cineva, m-a întrebat despre bomboanele Vinga. Iată interesanta lor istorie pe scurt. Celebra fabrică de bomboane din Vinga a început să funcţioneze în anul 1885, într-un atelier condus de sârbul János Draskovits(după unele surse ar fi fost bulgar bănățean sau croat din Buziaș). Atâta era de bună ciocolata, care se fabrica în atelierul din Vinga încât localnicii spun că dacă cineva mânca...

tduica / ianuarie 29, 2018 / Gastronomie ardeleană, Istorie Banat, Localități din Banat, Patrimoniu Transilvania și Banat / 3 Comments

Localităţile din regiunile interculturale, plurireligioase şi multietnice, ar trebui să aibe plăcuţe bilingve, trilingve…

În semn de respect pentru istoria Transilvaniei, Banatului, Bucovinei, Dobrogei, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului(vechea regiune istorică Partium/Părțile Ungurești), absolut toate localităţile din aceste regiuni interculturale, plurireligioase şi multietnice, ar trebui să aibe plăcuţe bilingve, trilingve, de câte este nevoie !!! Străzile ar trebui să fie marcate bilingv, acolo unde o altă comunitate etnică este reprezentativă pentru istoria și prezentul oraşului...

tduica / ianuarie 28, 2018 / Autonomie, Istorie Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 2 Comments

%d blogeri au apreciat: