8 decembrie 1920: Atentatul din Senatul României
La 8 decembrie 1920, Max Goldstein(originar din Bârlad), Saul Osias și Leon Lichtblau, au pus la cale un atac terorist cu bombă artizanală, plasată în sala Senatului României.
Goldstein era șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști, condus de Abraham Grinstein, șeful serviciului de terorism cu sediul la Odessa.
Se bănuia că grupul lor nu a acționat singur, ci i-a avut drept complici și pe alții, ca Alecu Constantinescu, conducătorul aripii de extremă stângă a Partidului Socialist din România, care, în 1921, s-a desprins din acesta și a format Partidul Comunist din România (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).
Deflagrația i-a ucis pe Ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, decedat la spital, pe senatorii Demetriu Radu (episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc și Spirea Gheorghiu, decedat la spital. În urma atentatului au fost și răniți printre care președintele Senatului, Constantin Coandă, episcopul ortodox Nifon și episcopul ortodox Roman Ciorogariu.
Episcopul Radu era o foarte respectat atat in Ardeal cat si in Bucuresti, unde fusese paroh in tinerete. O mare pierdere pentru Eparhia de Oradea Mare si pentru Romania!
Episcopul greco-catolic Demetriu Radu
Atentatul a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.
În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria). La 28 iunie 1922, Max Goldstein a fost condamnat la muncă forțată pe viață pentru aruncarea bombei la senat și pentru uciderea a două persoane și rănirea altora. Ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse între o lună și 10 ani de muncă forțată. Sentințele au fost pronunțate după 125 de ședințe.
Celor trei senatori uciși de explozia bombei, Spirea Gheorghiu, Dimitrie Greceanu și Demetriu Radu, li s-au organizat funerarii naționale.
În anii 1920, localitatea natală a episcopului Demetriu Radu, Tâmpăhaza, a primit numele de Rădești, în amintirea și pentru cinstirea acestuia.
Ţinta atentatului era, se pare, Octavian Goga, cunoscut pentru antisemitismul său. Acesta din urmă ar fi trebuit să ia cuvântul în deschiderea şedinţei din 8 decembrie, însă fusese reţinut pe hol de un elector care insista să-i vorbească. De aceea, poetul ar fi cedat locul la vorbitor episcopului greco-catolic.
Generalul Constantin Coandă, președintele Senatului României
Goldstein nu era la primul atentat împotriva unor reprezentanţi de rang înalt ai statului român. Cu aproape o lună înainte, el încercase, fără succes, să arunce în aer trenul în care se afla ministrul Constantin Argetoianu, un aprig prigonitor al comuniştilor în perioada interbelică.