tudorduică-transsylvanica.ro

Deta, în maghiară și germană Detta, în sârbește Дета, în dialectul bulgarilor bănățeni Deta

Biserica romano-catolică din Deta, în subdialectul bănățean Ghedu, în maghiară și germană Detta, în sârbește Дета, în dialectul bulgarilor bănățeni Deta, Banat/Bánság/Банат, construită în anul 1900.

Localitatea Deta este atestată documentar din anul 1360, cu denumirea de Deed(Johannes de Deed). În anul 1411 într-un act dat de regele Sigismund de Luxemburg este amintit nobilul Petru de Deed. Între anii 1552-1716 a fost parte a vilayet-ului de Timișoara.

După trecerea Banatului în stăpânirea austriecilor, Deta este colonizată, începând cu anii 1722-1723 cu  germani din Renania şi Bavaria şi francezi din Lorena şi Alsacia. În anul 1735, din zona Triest vin italieni
care sunt colonizaţi la Ghiroda, Giarmata şi Deta.

După violenta răscoală antihabsburgică din 1738, când Deta a fost devastată de răsculaţi,  au fost aduşi colonişti germani din satele Berecuţa şi Denta.  În anul 1763, la Deta sunt colonizate 21 de familii de italieni
din zona oraşului Milano şi germani din Alsacia şi Lorena.

În anul 1900, din cei 3.997 de locuitori, 2.889 erau germani (72,27%), 760 maghiari (19,01%), 222 români (5,55%), 87 sârbi (2,17%) și 37 bulgari bănățeni(0,92%).

3.302 erau romano-catolici, 294 ortodocși, 191 mozaici, 131 evanghelici, 44 reformați, 30 greco-catolici.
67% din locuitori știau scrie și citi, iar dintre nemaghiari, cca 30% știau scrie și citi în limba oficială.

În anul 2002, din cei 5.786 de locuitori, 3.537 erau români(61,13%), 1.147 maghiari (19,82%), 392 germani (6,76%), 327 sârbi(5,65%), 202 țigani(3,49%) și 133 bulgari(2,29%), 3.480 erau ortodocși și 1.996 romano-catolici.

Una din puținele localități bănățene(este oraș/mezőváros/Minderstadt din 1810), unde rânduiala locală e încă la putere, iar comunitățile etnice sunt active și relativ numeroase.

Aici se poate vedea cum arătau toate satele bănățene, înainte de venirea celui de-al doilea război mondial și a comunismului, evenimente care au distrus în mare parte, Banatul multietnic și economia lui extrem de performantă.

În lucrarea Ghidul Banatului de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:

„Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista”, etc.
Este sediul preturii cu acelaș nume și este un foarte însemnat centru industrial. ”

sursa fotografii,
http://www.panoramio.com/photo/19548757

Comments

  1. Csaba Dani - februarie 26, 2018 @ 6:50 pm

    Biserica în care am fost botezat…

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: