tudorduică-transsylvanica.ro

5 iunie, 1446: Hunyadi János/Ioan Huniade este ales guvernator al Ungariei

5 Iunie 1446:
Dieta Ungariei/Magyar Országgyűlés/Ungarische Landtag îl alege pe Hunyadi János/Ioan Huniade/Johann Hunyadi/Janko Sibinjanin, în funcția de  regent/régens(kormányzó)/Regentschaft al regatului maghiar, funcţie pe care a ocupat-o până în 1453. El îl reprezenta pe regele V. László/Ladislau al V-lea/Ladislaus V.

 

Marii baroni au vrut să se retragă din dietă, după obicei, pentru a se sfătui între ei asupra persoanei pe care să o propună. Nobilimea comitatensă, puternic reprezentată în dietă, se opuse acestei dorințe strigând numele lui Ioan Huniade. Baronii nu au mai avut mare lucru de făcut, Huniade devenind regent(guvernator) al Ungariei.

Doar Huniade s-a opus alegerii într-un rang atât de înalt, pe care nu-l râvnea(cel puțin aparent). I se atrase atenţia că toţi nobilii sunt obligaţi să se supună hotărârilor dietei. Ioan de Huniade va depune jurământul, în limba maghiară, nu în cea latină, cum se obişnuia. De la 13 iunie actele oficiale şi legile se emit deja în numele său.

Revenim, un pic mai devreme, pentru a înțelege situația în care se găsea regatul maghiar. În februarie 1445, regatul maghiar este împărţit provizoriu în câteva regiuni, fiecare în frunte cu unul până la trei „căpitani”, având la dispoziţie forţe armate şi fiind însărcinaţi cu menţinerea ordinii. loan Huniade, păstrând slujbele anterioare, de voievod al Transilvaniei şi comite de Timiş, devine și căpitan al ţinuturilor de la răsărit de Tisa(Crișana).

Sistemul acesta nu dădu însă rezultatele aşteptate. loan Huniade, în schimb, şi-a luat, cât se poate de în serios, noua lui calitate. În scaunul episcopal de la Oradea, rămas vacant, îl numeşte pe vechiu-i prieten, Zrednai Vitéz János/loan Vitez de Zredna. Îi obligă pe nobilii din acelaşi ţinut, într-o adunare comitatensă, să-i jure ascultare şi sprijin în lupta împotriva celor care tulbură şi jefuiesc acele părţi ale regatului.

Un lucru nu tocmai des pomenit, de o parte a istoricilor români, se referă la una din hotărârile dietei din aprilie 1445, prin care se reafirmă dreptul iobagilor de a se muta de pe un domeniu pe altul, cu condiţia de a-şi fi achitat darea după pământ, aşa numitul „terragium” şi alte obligaţii legale.

Prima sa acțiune militară ca regent a fost să-l atace pe împăratul romano-german Frederic al III-lea/Friedrich III./III. Frigyes din cauza refuzului acestuia de a-l elibera pe regele minor Ladislau al V-lea.

După ce a ocupat ducatele Stiria, Carintia și Carniola, a amenințat în mod direct chiar Viena, însă datorită dificultăților din alte zone, cu turcii otomani, Ioan Huniade a fost nevoit să semneze un armistițiu cu Frederic al III-lea, armistiţiu care a durat doi ani.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: