tudorduică-transsylvanica.ro

Bătălia de la Hodod/A hadadi csata/Schlacht bei Kriegsdorf

În 4 martie 1562 are loc Bătălia de la Hodod/A hadadi csata vagy vadkerti csata/Schlacht bei Kriegsdorf, în comitatul Sătmar/Szatmár vármegye/Komitat Sathmar.

Szapolyai János Zsigmond István/Ioan Sigismund Zápolya/Johann Sigismund Zápolya

Ferdinand I./Ferdinand de Habsburg/I. Ferdinánd

 

Anul 1562 a fost un an dificil pentru Transilvania, în cadrul confruntărilor cu Habsburgii. În acest an, Melchior Balassa, liderul nobilimii din Partium, a trecut de partea Habsburgilor, iar pe plan intern, principele Szapolyai János Zsigmond István/Ioan Sigismund Zápolya/Johann Sigismund Zápolya s-a confruntat cu o revoltă a secuilor.

Armata transilvăneană a suferit o înfrângere răsunătoare în bătălia de la Hodod, contra armatei regelui Ferdinand I./Ferdinand de Habsburg/I. Ferdinánd, fapt ce l-a determinat pe principele ardelean să impună noi schimbări în sistemul de ridicare a oştirii ţării.

Cetatea Hodod este atestată documentar din anul 1399(castrum Hadad), ca fiind construită de și aparținând familiei nobiliare Kusalyi Jakcs( cel care a cosntruit-o era György, ce primise domeniul din anul 1383-possessiones nostras regales Hadad, Nadasd et Korond).

Timp de aproape două sute de ani a fost reşedinţa familiei nobiliare Kusalyi. Vechea familie s-a stins pe linie masculină, la scurt timp după această bătălie.

În 1584, cetatea şi domeniul au fost dăruite de principele și regele Báthory István/Ștefan Báthory lui Wesselényi Ferenc, cubicular şi consilier, care a efectuat lucrări importante pentru consolidarea cetății. În anul 1600 a fost ocupată de către generalul Basta. A fost implicată şi în acţiuni militare din timpul răscoalei curuților.

cetatea Hodod, secolul al XVI-lea.

Castelul Wesselényi din Hodod

„La sfârşitul secolului al XVIII-lea era deja în ruine. O singură imagine de la 1761, relevă prezenţa unui mare turn de poartă (donjon?), care era deja dotat cu ferestre renascentiste şi cu o loggie. Alte construcţii, conţinând bolţi, sunt strâns legate de acelaşi turn. În mijlocul curţii exista o fântână.

Cetatea şi castelul au dispărut total, astăzi nu se cunoaşte nici măcar amplasamentul său din teren.”1

Localitatea Hodod/Hadad[A Tövishát része]/Kriegsdorf, Hadad, este menționată documentar încă din anii 1334, 1335-Jo. sac. de Hodod, când apare numele unui sacerdot catolic. 2

Așezarea devine „oraș-târg”/oppidum/mezőváros/Minderstadt din anul 1466(opidum Hadad). Familia Wesselényi devine noul proprietar începând cu anul 1584.

Cetatea decade în secolul al XVIII-lea. Populația, decimată în revolta curuților, împotriva administrației austriece, condusă de II. Rákóczi Ferenc/Francisc Rákóczi al II-lea/Franz II. Rákóczi, și de epidemia de ciumă din 1742, va fi completată de către contele Wesselényi cu coloniști germani(șvabi sătmăreni)…

Castelul Wesselényi din Hodod

Castelul Wesselényi din Hodod

 

surse,

  1. http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/H/Hodod/Hodod.htm
  2. https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/h-B4B/hodod-BA2/
  3.  Balogh Jolán, Kolozsvári kőfaragó műhelyek. XVI. század. Budapest, 1985, p. 309-310.
  4. Magyarország története 1526–1686. Főszerk.: Pach Zsigmond, Szerk.: R. Várkonyi Ágnes, 1. kötet, Budapest:Akadémiai. 1985
  5. https://hu.wikipedia.org/wiki/Hadadi_csata

 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: