Bătălia de la Hodod/A hadadi csata/Schlacht bei Kriegsdorf
În 4 martie 1562 are loc Bătălia de la Hodod/A hadadi csata vagy vadkerti csata/Schlacht bei Kriegsdorf, azi în județul Sătmar/Szatmár vármegye/Komitat Sathmar.
Szapolyai János Zsigmond István/Ioan Sigismund Zápolya/Johann Sigismund Zápolya
Ferdinand I./Ferdinand de Habsburg/I. Ferdinánd
Anul 1562 a fost un an dificil pentru Transilvania, în cadrul confruntărilor cu Habsburgii. În acest an, Melchior Balassa, liderul nobilimii din Partium, a trecut de partea Habsburgilor, iar pe plan intern, principele Szapolyai János Zsigmond István/Ioan Sigismund Zápolya/Johann Sigismund Zápolya s-a confruntat cu o revoltă a secuilor.
Armata transilvăneană a suferit o înfrângere răsunătoare în bătălia de la Hodod, contra armatei regelui Ferdinand I./Ferdinand de Habsburg/I. Ferdinánd, fapt ce l-a determinat pe principele ardelean să impună noi schimbări în sistemul de ridicare a oştirii ţării.
Cetatea Hodod este atestată documentar din anul 1399(castrum Hadad), ca fiind construită de și aparținând familiei nobiliare Kusalyi Jakcs( cel care a cosntruit-o era György, ce primise domeniul din anul 1383-possessiones nostras regales Hadad, Nadasd et Korond).
Timp de aproape două sute de ani a fost reşedinţa familiei nobiliare Kusalyi. Vechea familie s-a stins pe linie masculină, la scurt timp după această bătălie.
În 1584, cetatea şi domeniul au fost dăruite de principele și regele Báthory István/Ștefan Báthory lui Wesselényi Ferenc, cubicular şi consilier, care a efectuat lucrări importante pentru consolidarea cetății. În anul 1600 a fost ocupată de către generalul Basta. A fost implicată şi în acţiuni militare din timpul răscoalei curuților.
cetatea Hodod, secolul al XVI-lea.
Castelul Wesselényi din Hodod
„La sfârşitul secolului al XVIII-lea era deja în ruine. O singură imagine de la 1761, relevă prezenţa unui mare turn de poartă (donjon?), care era deja dotat cu ferestre renascentiste şi cu o loggie. Alte construcţii, conţinând bolţi, sunt strâns legate de acelaşi turn. În mijlocul curţii exista o fântână.
Cetatea şi castelul au dispărut total, astăzi nu se cunoaşte nici măcar amplasamentul său din teren.”1
Localitatea Hodod/Hadad[A Tövishát része]/Kriegsdorf, Hadad, este menționată documentar încă din anii 1334, 1335-Jo. sac. de Hodod, când apare numele unui sacerdot catolic. A aparținut comitatului Solnocul Exterior(Dinafară)/Közép-Szolnok vármegye/Komitat Mittel-Sollnock.
Așezarea devine „oraș-târg”/oppidum/mezőváros/Minderstadt din anul 1466(opidum Hadad). Familia Wesselényi devine noul proprietar începând cu anul 1584.
Cetatea decade în secolul al XVIII-lea. Populația, decimată în revolta curuților, împotriva administrației austriece, condusă de II. Rákóczi Ferenc/Francisc Rákóczi al II-lea/Franz II. Rákóczi, și de epidemia de ciumă din 1742, va fi completată de către contele Wesselényi cu coloniști germani(șvabi sătmăreni)…
Castelul Wesselényi din Hodod
Castelul Wesselényi din Hodod
surse,
- http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/H/Hodod/Hodod.htm
- https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/h-B4B/hodod-BA2/
- Balogh Jolán, Kolozsvári kőfaragó műhelyek. XVI. század. Budapest, 1985, p. 309-310.
- Magyarország története 1526–1686. Főszerk.: Pach Zsigmond, Szerk.: R. Várkonyi Ágnes, 1. kötet, Budapest:Akadémiai. 1985
- https://hu.wikipedia.org/wiki/Hadadi_csata