tudorduică-transsylvanica.ro

Cam aşa a fost în majoritatea satelor din Transilvania…

Apropos de nebunia cu genetica pură, daco-romană, creatoare de tot felul de tembelisme justificative, ale frustrărilor contemporane, ia uitaţi-vă cam de câte ori s-a schimbat componenţa populaţiei în sat. Cam aşa a fost în majoritatea satelor din Transilvania…Sat maghiar, apoi român, românii mor, vin alţi români din Chioar, apar alţi maghiari, românii scad, ungurii cresc ca număr. Azi e sat majoritar unguresc…
Vă las pe fiecare din voi să trageţi concluziile…

Biserica Reformată-Calvină din Vişea, a fost zidită în anul 1802, pe amplasamentul unei biserici medievale, atestată documentar din anul 1450. În ea se află o orgă – monument istoric – din anul 1875 și numeroase obiecte de cult, vechi, deosebit de valoroase. Clopotul cel mare din turnul bisericii, a fost turnat în anul 1592 iar cel mic în 1907.

Biserica din Vişea, construită în anul 1812, care până în 1948 a fost biserică Greco-catolică, a fost zidită pe amplasamentul unei vechi biserici greco-catolice din lemn, atestată documentar din anul 1733. În ea se găsesc câteva icoane vechi, prețioase.

 
Vişea, mai demult și Visa, Vişa, în maghiară Visa, Jisa, în germană Wisch, Wissa, judeţul Cluj/Kolozs megye/Kreis Klausenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Aparţine administrativ de comuna Jucu, în maghiară Zsuk, în germană Schucken.
Există de fapt trei sate Jucu, după cum urmează: Jucu de Jos/Alsózsuk, Magyarzsuk/Oberschucken, Jucu de Sus/Felsőzsuk, Oláhzsuk, Zsuk/ Niederschucken şi Jucu de Mijloc/Nemeszsuk/Schucken, care este considerată acum reşedinţa comunei. Este atestat documentar din 1326.
Pentru scurt timp, în jurul anului 1345(Doboka vm) a făcut parte și din Comitatul Dăbâca/Doboka vármegye/Komitat Dobeschdorf, revenind ulterior la comitatul clujean(1587-1589 comitatus Colosiensis).
Inițial sat cu populație majoritar maghiară, devine după anul 1461 un sat românesc.
Complet distrus în jurul anului 1666, a fost repopulat după anul 1674 de către 20 familii de mici nobili români din zona Chioarului.

„silva Visaerdei” după 680 de ani.

 
Revenind la Vişea, localitatea a fost atestată documentar după cum urmează: în 1326 „silva VISAERDEI”, Vizateluke (1332), Wysa, villa Vysa (1348), Vissa (1652, 1835), Vischa (1750), Viza (1760-62), Jisa (1850), Iisa (1854).
 
În evul mediu, sat preponderent maghiar, a aparținut domeniului familiei nobiliare Suky. Alți latifundiari mai importanți ai localității au fost membri ai familiilor Erdélyi de Somkerék, Bánffy de Losoncz, Bakó de Hete și Teleki, contele de Szék. Populația așezării avea sarcina de a veghea și păzi granița ținutului și mai ales a marelui drum Sic-Bonțida-Vișea-Bărăi numit via Molendinatorum.
 
Cea mai veche referire la populația satului se găsește în Urbariile din anul 1652 unde se prezintă, nominal, un număr de 13 familii de iobagi maghiari, cu bunurile mobile și, tot nominal, 5 dezertori. Ultima epidemie de ciumă din anul 1711 a făcut un număr considerabil de victime (292).
În anul  1698, avem documentat un pastor reformat(En… Visai és… Gyulatelki Reformatus Praedikátor Dési Ferencz (SZT II. 693, 781)).
 
În anul 1733, când s-a realizat recensământul cerut de episcopul român unit, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea Vișea (în document cu ortografie maghiară: Visa) trăiau 30 de familii românești, adică vreo 150 de persoane.
 
Interesantă este evoluția populației. Numărul de locuitori, în general, a crescut cu o ușoară stagnare între anii 1900 -1920 și o scădere după 1977. În ceea ce priveste structura etnică, se constată faptul că numărul maghiarilor a crescut mereu, de la 178 în anul 1880 la 610 persoane în anul 1977. Numărul românilor a rămas aproximativ constant, 212 în anul 1850 și 220 în anul 1977.
 
Recensământul din anul 2002 consemnează existența unui număr de 589 locuitori, din care cca. 80 % sunt maghiari, 19 % români și 1 % rromi.
 
Biserica Reformată-Calvină a fost zidită în anul 1802, pe amplasamentul unei biserici medievale, atestată documentar din anul 1450(Ecclesia filialis possessionis Wysa). În ea se află o orgă – monument istoric – din anul 1875 și numeroase obiecte de cult, vechi, deosebit de valoroase. Clopotul cel mare din turnul bisericii, a fost turnat în anul 1592 iar cel mic în 1907.

Clopotul Bisericii Reformate din Vişea, Cluj, din anul 1592.

Transmiterea comunicatelor şi ştirilor la Vişea…

 
Biserica acum ortodoxă, construită în anul 1812, care până în 1948 a fost biserică Greco-catolică, a fost zidită pe amplasamentul unei vechi biserici greco-catolice din lemn, atestată documentar din anul 1733. În ea se găsesc câteva icoane vechi, prețioase. În Vișea anului 1733 era recenzat un preot greco-catolic, cu numele de Ilyia (Ilie). În localitate exista o casă parohială (Domus parochialis). De pe fânețele Bisericii se adunau 7 care de fân (Foeneta Currum: 7).
 
În trecut educația se făcea în școli confesionale: reformată (datată din anul 1864) și greco-catolică (înființată în 1869, când au fost înscriși 26 elevi, din care 15 băieți și 11 fete). Azi se invață în Școala Generală care funcționează într-o clădire din 1907.
 
Satul are un tezaur folcloric vocal, port și dans popular renumit, caracteristic Câmpiei Transilvaniei, în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide. Un obicei străvechi, apreciat în mod deosebit de străini, este împreunatul (sâmbra) oilor.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: