tudorduică-transsylvanica.ro

Capitalul financiar participativ în aur al Transilvaniei, Banatului și Partium-ului, la unirea cu Regatul României în anul 1918, era într-un raport de 9:1.

Pentru cei ce nu au aflat încă:

Capitalul financiar participativ în aur al Transilvaniei, Banatului și Partium-ului, la unirea cu Regatul României în anul 1918, era într-un raport de 9:1.
Mai pe înțelesul vostru, aurul existent în băncile din Transilvania, Banat, Partium, a fost de 9 ori mai mare, decât tot restul cantității de aur din Vechiul Regat.

Principalele bănci cu capital majoritar românesc din Transilvania au fost: „Albina”, „Victoria”, „Timişana”, „Ardeleana”, „Bihoreana”, „Silvania”, „Economul”, „Furnica”, „Bistriţeana”, „Mercur”, „Sătmăreana”, „Progresul”, „Corvineana”, „Goronul”, „Sebeşana” „Izvorul”, Luceafărul”, „Patria”, „Oraviţana”, „Sentinela”, „Someşana”, etc.

Banca Economul, a fost prima instituție bancară românească din Cluj. A funcționat în perioada 1887-1948.

Moneda în Transilvania, Banat şi Bucovina (1867-1918)

După constituirea monarhiei austro-ungare, în provinciile din noul imperiu au continuat să circule în mod legal două feluri de bani de argint: florinul austriac (1 fl = 100 Neukreuzer, crăiţari) şi talerul unional (Vereinsthaler) emişi de Banca Naţională Austriacă Privilegiată încă din anul 1857.

Existau şi aşa-numitele „monede comerciale”, precum „talerul levantin” (=2,10 fl), monedă de argint cu efigia Mariei Tereza, iar ca monede de aur, ducatul sau „galbenul” (=4,80 fl) şi coroana (=13 fl).

Conform legii monetare din România din anul 1867, 1 ducat avea valoarea de 11,75 lei.

O bancă centrală austro-ungară a fost fondată abia în anul 1878, cu două sedii, la Viena şi Budapesta.

În Transilvania, noua bancă centrală avea filiale la Cluj şi Arad.

Prin reforma monetară din anul 1892, a fost înlocuită unitatea monetară austriacă de argint cu o monedă de aur, coroana(=100 Heller/filler).

Totuşi, florinul de argint avea în continuare o putere de plată nelimitată, fiind echivalent cu 2 coroane.

Bancnotele erau tipărite bilingv (în germană şi maghiară), iar denumirea nominalului era înscrisă în toate limbile naţionalităţilor supuse dublei monarhii.

Institutul de Credit si Economii „Economul”, sau Banca Economul, a fost prima instituție bancară românească din Cluj. A funcționat în perioada 1887-1948.

Comments

  1. Mihai - decembrie 18, 2017 @ 4:24 pm

    Care-i sursa informaţiei, prietene? Sau trebuie să te credem pe cuvânt?

    Reply
    • tduica - decembrie 19, 2017 @ 10:28 am

      Nu trebuie să mă crezi chiar deloc. Una din surse, fiindcă sunt mai multe, Conferinţele Bibliotecii ASTRA:
      MHAI AUGUSTIN RACOVIŢAN: Despre starea românilor din Ungaria
      dualistă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

      Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: