Despre Bădăcin/Szilágybadacsony/Bedeschin

Bădăcin, mai demult Badacin, în maghiară Szilágybadacsony, Badacsony, Badacson, în germană Bedeschin, județul Sălaj/Szilágy megye/Siladská župa/Kreis Szilagy, provincia Crişana/Körösvidék/Kreischgebiet/Kriszana, regiunea istorică Partium/Părțile Ungurești.

Aparţine administrativ de comuna Pericei/Szilágyperecsen/Pertschen.

Localitate atestată documentar din anul 1213-Marcumk, Juan et Marcellum de v. Botocun. Majoritatea locuitorilor erau mici nobili locali, scutiți de dări anuale. Ei și-au câștigat aceste privilegii, prin credința cu care au apărat fortăreața lui  Báthory István/Ștefan Báthory (rege al Poloniei și principe al Transilvaniei) din Şimleu Silvaniei/Szilágysomlyó/ Schomlenmarkt.

În evul mediu și în perioada modernă timpurie a  făcut parte din Comitatul Crasnei/Kraszna vármegye/Krasnaer Komitat(1473, 1543 Kraszna vm, 1827 In Comitatu Kraszna).

În anul 1458 satul aparținea lui Báthory Szaniszló. Familia nobiliară  Báthory a avut domeniul în posesie până prin anul 1600, treptat, intrând în posesia nemeșilor din sat.

În anul 1594, Bădăcinul aparținea domeniilor Cetății Șimleulu/Somlyó vár/Burg Bathory(Badachion, Somlyó várának tartozéka (Prodan II. 593)).

În anul 1808, existau nu mai puţin de 59 de familii nobiliare(nemeşi). Iată numele unora dintre ei: Guti, Erdőteleki, Gencsy, Borbély, Ladányi, Izsák, Csatári, Zoltán, Czikó, Szentmarjai, Lázár, Mán, Pap, Bordás, Mál, Horvát. O parte a domeniului aparținea familiilor aristocratice Toldalagi și Kemény.

În anul 1890, din cei 623 de locuitori, 20 erau maghiari, 1 german , 602 români, 3 romano-catolici, 596 greco-catolici, 17 reformaţi, şi 7 mozaici.

Biserica greco-catolică din Bădăcin

Biserica greco-catolică din Bădăcin

Biserica din sat a fost construită în 1705, imediat după unirea cu Roma, de către credincioşii greco-catolici. A fost una dintre primele biserici greco-catolice de piatră din Transilvania şi Partium.

În perioada 1948-2004 a fost folosită de ortodocşi. Greco-catolicii au cerut-o înapoi, dar nu au primit-o.  Acum atât ortodocşii cât şi greco-catolicii au biserică nouă. Lăcaşul mic stă încuiat şi se părăgineşte. Pereţii crapă, tencuiala cade, doar Sfânta Treime mai stă de veghe în altar. Oare când se va îmbunătăţi situaţia acestui monument?

Mai există o biserică ortodoxă nouă, construită după 1990 şi o biserică greco-catolică ridicată în 2004. De menţionat că biserica a fost construită pe un teren dăruit în anul 1933 parohiei de către Iuliu Maniu, cu scopul ca pe acel teren să se construiască un lăcaş de cult şi o şcoală. Iuliu Maniu a reuşit să construiască şcoală care a fost sfinţită de către Preasfinţitul Valeriu Traian Frenţiu în anul 1937. Iată că, după 77 de ani, visul marelui om politic ardelean a fost împlinit.

Din octombrie 2010, la demisolul bisericii functioneaza un muzeu etnografic şi o expozitie dedicată lui Iuliu Maniu.

Prima școală din sat este considerată cea mai veche din regiune, un act afirmând existența ei în anul 1851, dar cu siguranţă este mult mai veche.

La 7 decembrie 1699, împăratul Leopold I emite diploma de înnobilare a numitului Laurențiu Man, urmaşii lui fiind membrii familiei Maniu.

Aici s-a născut, în 8 ianuarie 1873, Iuliu Maniu, deputat la Budapesta în parlamentul Ungariei, de mai multe ori prim-ministru al României, președinte al Partidului Național-Țărănesc, deținut politic după 1947, decedat în închisoarea din Sighetul Marmației, în anul 1953.

Pălinca de Bădăcin, o recomand cu căldură cunoscătorilor !!!!