tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Budila/Bodeln/Budille/Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye

Budila, mai demult Bodila, în germană Bodeln, Budille, Bodila, Bodola, în săsește Budille, în maghiară Bodola, județul Brașov/Kreis Kronstadt/Brassó megye. Numele satului vine din limbile slavone(cf Budilo), fiind atestat documentar între anii 1272-1290-poss. regalis seu villa Budula.

 

Maghiarii din sat au fost la origine secui. Românii/vlahii au apărut și ei cel târziu  după 1400.

În anul 1476, satul aparținea familiei nobiliare Béldi(Martinus Beldy de Bodola (Ub VI. 233, 468, VII. 91)). În anul 1515, găsim și o menționare documentară a unei biserici catolice(Prope ecclesiam parochialem beati Nicolai episcopi in eadem Bodola fundatam (Entz II. 245)).

 

În evul mediu a aparținut de Terra Borza/Țara Bârsei/Burzenland/Barcaság(1407-in districtu de Barcsza; 1470 in terra Barcza). Posibil să fi fost posesiune a Cetății Turciului(Bran)/Törzburg/Törcsvár(1377?). În anul 1420 apare ca aparținând și de comitatul Alba/Fehér vármegye/Komitat Weissenburg, cu siguranță din 1476.

În anul 1664, apare menționat numele unei cetăți(-az Bodolaj várba), existentă deja în jurul anului 1466. În jurul anului 1620, după distrugerile provocate în 1599 de armatele lui Mihai Viteazul, nobilul Béldi Kelemen va întări zidurile cetății Bodola.

Comunitatea maghiară a trecut la confesiunea reformat-calvină în anul 1640, datorită trecerii nobilului Béldi János, la această confesiune(Magyar lakói 1640 körül, Béldi János alatt tértek át a református hitre).

 

În anul 1658, satul a fost parțial distrus de invazia tătarilor, ce au venit prin Cheile Buzăului/Bodza-szoros/Bodzauer Paß.

În anul 1698, existau 21 familii de iobagi români și 19 de iobagi maghiari, 11 familii de jeleri români și 5 de jeleri maghiari…

În anul 1678 principele I. Apafi Mihály a cucerit cetatea Bodola, cu ajutorul sașilor din Brașov/Kronstadt/Brassó, și a secuilor, iar Apafi a vândut atunci jumătate din avere lui Mikes Kelemen. De la numele nobililor proprietari, Mikes și Béldi, avem azi mai multe familii românești cu numele de Michiș sau Beldea.

În anul 1690, cetatea a fost distrusă și incendiată de Thököly Imre(Thököly Imre felgyújtatta).

În anul 1759 găsim menționarea documentară a bisercii reformat-calvine( a bodolai reformáta eklézsiának temploma vagyon a falu derekába, köröskörnyül a cinterem (SZT I. 1027)).

Din anul 1770 au venit și primii țigani, aceștia constituind o importantă comunitate a domeniului nobiliar. Tot atunci, au fost instalați și noi iobagi maghiari, de confesiune romano-catolică. Pentru ei s-a construit și o capelă, existentă și azi, vezi foto.

În anul 1782 satul ne apare locuit de maghiari și români – Bodola…incola Hungari et Valachi sunt (Binder 330). Încă din secolul al XVI-lea satul este condus de un jude maghiar și de câte un jurat român și maghiar(egy magyar bíró, egy magyar és egy román esküdtpolgár vezette).

În epoca modernă timpurie, va face parte din Comitatul Albei de Sus/Felső-Fehér vármegye/Komitat Oberweißenburg((1744-1784 Felsőfehér vm. 1790-1850 Felsőfehér vm; 1800, 1817 C. Albensis Superior, Processus Peselnekiensis), iar, între 1877-1918, din comitatul Trei Scaune/Háromszék vármegye/Komitat Drei Stühle(1877 Hvm., Hidvégi j.; 1880-1918 Hvm., Sepsi j.).

 

 

În anul 1850, din cei 1.568 de locuitori, 718 erau maghiari, 637 români și 197 țigani, 833 ortodocși, 472 reformați, 251 romano-catolici.

În anul 1885, școlile confesionale(cea reformată și cea ortodoxă)au fost desființate, toții elevii fiind obligați să se înscrie la școala de limbă maghiară de stat.

În anul 1900, din cei 1.813 locuitori, 1.015 erau maghiari, 796 români, (țiganii s-au declarat majoritar maghiari și erau majoritar de confesiune reformată), 804 erau ortodocși, 706 reformați, 238 romano-catolici, 51 evanghelici.

48% din locuitori știau scrie și citi, iar 47% dintre nemaghiari știau scrie și citi în limba maghiară.

În anul 2002, satul avea 3.484 de locuitori, din care 2.361 români, 801 maghiari și 321 țigani. 2.377 erau ortodocși, 636 reformați, 264 penticostali(majoritatea țigani) și 124 romano-catolici.

sursa fotografii,
https://www.flickr.com/photos/pocait/16036799340/

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: