Despre ceramiștii Habani(Hutterer) și Transilvania
Habanii(sau Hutterer) erau, printre cei mai apreciați ceramiști din Europa(vezi faianța Habaner).
Habanii(anabaptiști), de limbă germană, considerați eretici de către Vatican, au fost alungați din loc în loc, de-a lungul istoriei. Au apărut, la începutul secolului al XVI-lea, în Tirol, ceea ce se vede și în influențele vizibile din ceramica lor(vedeți și https://ro.wikipedia.org/wiki/Jakob_Hutter).
Originea cuvântului este din limba ebraică: ha banim ceea ce înseamnă ” copiii lui Dumnezeu „.
Au fost goniți din Tirol în Moravia și Ungaria Superioară, apoi au ajuns la Vințu de Jos/Alvinc/Unterwinz și la Criț/Kreuzdorf/Szászkeresztúr.
Din prima jumătate a secolului al XVII-lea, există date documentare clare (1622, 1638) care indică folosirea Cetății de la Vurpăr/Burgberg/Borberek, din comitatul Alba şi de către habanii instalaţi la Vinţu de Jos(vezi Gh. Anghel, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI. Cluj-Napoca, 1986, p. 192-196).
La Vințu de Jos s-au stabilit, în 1621, peste o mie de habani, după opinia unor istorici chiar 1.300-1.400. În 1763, împărăteasa Maria Tereza a decretat trecerea habanilor la catolicism, însă aceștia nu au vrut să renunțe la confesiunea lor.
După mai multe răzvrătiri liderul habanilor, Matthias Hofer a fost întemnițat, la Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben, pentru 16 ani, iar alți răsculați au fost închiși la Criț. Au evadat, toți habanii fugind în Țara Românească(pentru câțiva ani) și apoi în Ucraina de azi, unde au stat aproape un secol.
Apoi au plecat spre Hamburg, părăsind Europa în 1874, când s-au mutat în America. Urmașii ultimilor habani trăiesc acum în Canada, fiind fermieri prosperi, meșteșugul ceramicii fiind definitiv pierdut.
Cele mai renumite centre ceramice din Transilvania au fost: Drăguş – ceramică pictată cu pensula, Chirpăr – ceramică cu „brâie” aplicate, Sachiz – ceramică cu albastru de cobalt, Ţara Bârsei – ceramică pictată cu nuanţe de albastru pe angobă albă, Turda – ceramică cu decor policrom pe angobă albă, zona Secuimii (Târgu Secuiesc, Odorheiu Secuiesc) – ceramică ornamentată cu verde, maro şi galben pe angobă albă și Ocna Sibiului – zonă în care s-a dezvoltat ceramica post-habană.
bibliografie
https://www.sibiul.ro/evenimente-culturale/ceramica-de-breasla-habana-si-manufacturiera-din-transilvania.html
http://gameo.org/index.php?title=Ceramics
http://m.taggmanager.cz/en/966
Gh. Anghel, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI. Cluj-Napoca, 1986
http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/V/Vurpar/Vurpar.htm