tudorduică-transsylvanica.ro

Despre familia nobiliară Pop de Daia

Vreau să vă scriu azi despre o familie nobiliară foarte importantă a Principatului Transilvaniei şi anume Pop de Daia şi despre cel mai de seamă membru al ei, George Pop de Daia.
 
Această familie şi-a obţinut înnobilarea în anul 1664, de la principele I. Apafi Mihály, în româneşte Mihai Apafi I, în germană Michael I. Apafi, înnobilare reconfirmată în 1718 de către împăratul Sfântului Imperiu Roman Karl VI., în româneşte Carol al VI-lea, în maghiară VI. Károly.
 
Diploma a fost acordată fraţilor George şi Vasile Pop. Cam în această perioadă de sfârşit al secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, se forma o nouă generaţie de intelectuali români ardeleni, care va culmina cu fondarea Şcolii Ardelene.

Biserica greco-catolică „Sfânta Treime” din Daia Română…

Noul Testament (Simion Ștefan, Bălgrad 1648). Simion Ștefan (n. ? – 1656) a fost un cărturar și traducător român ardelean, mitropolit al Ardealului.

 
Ştim( conform cu Ana Dumitran, vezi link-ul de jos) că în anul 1682 era protopop la Alba Iulia/Gyulafehérvár/Karlsburg, când încă mitropolit ortodox al Ardealului era Iosif Budai de Pişchinţ.
 
A fost un zelos promotor al scoaterii limbii slavone din liturghia ortodoxă şi din cărţile de cult, fiind un adept al organizării ortodoxiei ardelene după sistemul bisericii reformat-calvine. Drept pentru care, chiar şi astăzi, este considerat ca fiind o unealtă a calvinismului, contra ortodoxiei !!!
 
Absolut fals, toţi aceşti clerici ardeleni, au încercat doar să modernizeze o biserică aflată încă în bezna obscurantismului medieval, epurând-o în mare parte de consecinţele utilizării unei limbi, străine complet românilor ardeleni, respectiv cea slavonă, …”spre folosul şi întrămarea neamului nostru rumânesc”, cum spunea chiar George Pop de Daia.

Chiriacodromionul din 1699, cuprinde 81 de predici, iar finanțarea tipăriturii a fost suportată de protopopul Gheorghe din Daia, Ștefan Raț din Micești, Mitropolitul Atanasie Anghel și domnitorul Constantin Brâncoveanu. Din punct de vedere tehnic, Chiriacodromionul are 3 file nenumerotate și 415 numerotate, tiparul fiind executat în culorile negru și roșu, în cazul foii de titlu și doar cu negru în rest. De asemenea, volumul prezintă o gravură a împăraților Constantin și Elena, o gravură a stemei Mitropoliei Bălgradului, mai multe frontispicii și inițiale ornate. Hârtia utilizată pentru tipărire provine din spațiul german, francez, italian, austriac, polonez și chiar transilvănean. Prețul de vânzare a unei asemenea cărți era la acea vreme destul de mare, aproximativ 20-30 de zloți (florini), echivalentul a o pereche de boi. sursa https://alba24.ro/

Impactul Reformei asupra ortodoxiei ardelene, prin intermediul acestor bravi intelectuali români, a fost extrem de important, pregătind indirect o mare parte a credincioşilor şi a clerului ardelean, pentru Unirea cu Roma, din anii 1697-1701.
 
George Pop de Daia a avut un rol extrem de important, în întocmirea actelor Unirii, după cum o dovedesc documentele, ceea ce a făcut acest nobil şi cleric ardelean, pentru neamul său „rumânesc” şi pentru „întrămarea” sa, depăşind cu mult sfera religioasă, având un impact major atât pe plan social, cât şi pe plan politic.
 
Fiindcă, să nu uităm, că cel puţin în perioada 1500-1700, românii ardeleni nu mai erau o naţiune politică egală cu celelalte trei, fiind doar o naţiune tolerată, cu drepturi doar individuale, nu de grup.
 
Există opinia că el a fost principalul cleric ortodox, care a influenţat preoţii ortodocşi să primească Unirea cu Biserica Romano-Catolică.
 
Nu degeaba şi-a căpătat supranumele de „Primul Greco-Catolic”, cum îl numea şi Gh.Bogdan-Duică.
 
Tot ceea ce a făcut acest important nobil român ardelean, reformarea ortodoxiei după principii reformat-calvine şi mai apoi unirea bisericii ortodoxe cu Roma, a făcut cu un singur mare şi nobil scop…readucerea naţiunii române ardelene la un statut egal cu cel al națiunilor recepte.
 
Şi, în bună măsură, mai ales după 1700, a reuşit !!!
 
text inspirat din
http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_2_3/15.pdf

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: