tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Hațeg/Hátszeg/Hatzeg

Hațeg, în maghiară Hátszeg, în germană Hatzeg, Hötzing, Wallenthal, Ţara Haţegului, în maghiară Hátszegvidék, Hatzak, în germană Wallenthal, în latina medievală Terra Harszoc, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen este un vechi oraș transilvan.

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=104095233

Atestări documentare timpurii, 1247 Harszoc [Hatsyoc], Hatzak (1276), Hatzok (1278), Hachzak (1366), Haczag (1510).

Numele poate veni din maghiară, de la hat-szék, adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”-vezi Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988, pagina 4.

O altă ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”-vezi Neagu Djuvara, Iarăși despre Negru Vodă și „Descălecătoare”,Magazin Istoric, August 2000.

În anul 1315 avem menționat un administrator(superintendent) de domeniu-villicus de Hatzeg (Binder 128), iar între anii 1332-1337 apare un preot catolic-Sacerdos de Hatzok, Haczak, Hazthzoch (Csánki V. 45-46, 58-59).

În anul 1360 avem menționarea cetății Hațegului(castrum nostrum Hachach (DRH C XI. 455)), iar în anul 1366 știm că avea rang de oraș-civitas Hachzak in eodem districtu (Csánki V. 45-46, 58-59).

Radu Popa propune perioada 1270-1300, ca fiind cea în care s-a construit cetatea Hațegului(Subcetate), iar Adrian A. Rusu, începutul secolului al XIV-lea. Alte surse dau ca probabil intervalul 1263-1270, fiind construită de către nobilul Ioachim Gútkeled.

http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/AlbumSubcetate2/index.html

http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/AlbumSubcetate2/index.html

Cetatea a  devenit centrul districtului autonom Haţeg şi a funcţionat până către mijlocul secolului al XVI-lea. Din anul 1402 cunoaștem numele a doi castelani ai cetății- in Haczak in domo regia; Pazmanus de Panaz et Ladislaus de Thold castri Haczak castellani (ZsigmO. II/1 1877).

În 1404 era reşedinţa districtului Haţeg, cel târziu din 1439 a fost declarat oppidum, într-un document care menționează venirea călugărilor franciscani în Hațeg și existența unei mănăstiri franciscane(Fratres ordinis S. Francisci minorum de claustro de Hatzak, Opidum Hatzak).

Biserica reformată din Hațeg. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:HategHD2012_(6).JPG

 

În anul 1419 avem atestat documentar existența unei adunări generale a nobililor și cnezilor din Districtul Autonom al Hațegului-Jurati et universitas nobilium ac keneziorum districtus Haczak.

În anul 1421 știm de un prim conflict cu turcii otomani-in conflictu cum ijesdem seuissimis Thurcis sub Castro Haczok (SzO I. 118).

În anul 1480 avem o interesantă menționare documentară a importanței orașului și districtului hațegan, în cadrul comitatului hunedorean-Sedes iudiciaria universorum nobilium comitatus de Hwnyad et de Haczak.

În anul 1644 a fost menționat numele unui preot ortodox și existența unei biserici ortodoxe în Hațeg-Petrum Szászvarosi alias Pap de Lugas parochum ecclisiae orthodoxae oppidi Haczokiensis (Binder 128);

După anul 1660, foarte mulți nobili din Caransebeș și Lugoj s-au refugiat în orașul Hațeg…

În 1669 Hațegul avea drept de magistratură autonomă şi 2 reprezentanţi în Dieta Transilvaniei. Curată exploatare a valahilor…

În 1761, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a II-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat, în dialectul săsesc Awersch-Bleschderf, în germană Winsberg, Ortenbach, în maghiară Orlát, Váralja, Váraljafalu, până în 1851, când a fost desființat(1761-1851 Fogarasi I. Rogyhőrv. 2 szd.).

http://mapio.net/pic/p-96180328/

În perioada premodernă beneficiază de nenumărate privilegii și scutiri de taxe(1837 Hátzeg Oppidum, taxáshely (Benigni 143); 1839 Hátzeg, Hátszeg, királyi kamarai mezőváros, Vallopolis, Hotzing, Wallenthal (Lenk II. 98), 1870 Hátszeg thjv. (1870: XLIII. tc.); 1873 Hátszeg, Hötzing kiváltságos mezőváros (Hnt. 1873); 1876 Hátszeg rtv. Hnvm.-be bekebelezve (1876: XX. tc.); 1877 Hátszeg, Hötzing rtv., 1882 Hátszeg, Hötzing, Hatzegsu, Hadzell, Hatiegu, rtv.).

În anul 1850, din cei 1.194 de locuitori, 915 erau români, 92 ţigani, 125 maghiari, 62 germani şi câteva familii de evrei. 779 erau ortodocşi, 230 greco-catolici, 141 romano-catolici şi 37 reformaţi.

În 1910, din cei 3.124 de locuitori, 1.514 erau români, 1.069 maghiari, 369 evrei şi 136 germani. 953 erau ortodocşi, 687 romano-catolici, 612 greco-catolici, 424 reformaţi, 369 mozaici şi 61 evanghelici. Se remarcă creșterea masivă a numărului de evrei și maghiari, comunitatea românilor rămânând cu o majoritate relativă.

În 2002, din cei 9.710 locuitori, 9.335 sunt români, 392 maghiari, restul romi şi germani. 7.781 erau ortodocşi, 730 baptişti, 520 penticostali, 268 romano-catolici, 180 greco-catolici şi 161 reformaţi.

http://mapio.net/pic/p-96180341/

 

De vizitat,
Sinagoga din Haţeg,
Biserica catolică „Sf. Ioan Botezatorul”, construită in anul 1745 şi renovată în anul 1893 de către baronul Nopcsa Ferencz, care se află înmormântat si astăzi in cripta Bisericii.
Biserica ortodoxă şi cea greco catolică, acum ortodoxă şi neretrocedată
Biserica reformată
Biserica greco-catolică nouă

bibliografie,

HU https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/h-B4B/hateg-B5C/
HU https://hu.wikipedia.org/wiki/H%C3%A1tszeg
RO Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988
RO http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/Subcetate.htm
RO Adrian A. Rusu, Cetatea Haţegului, p. 333-359;
R. Popa, Ţara Haţegului, p. 215;
RO T. Sălăgean, Expediţia magistrului Georgius Baksa împotriva voievodului Litovoi, în vol. Studii de istorie medievală şi premodernă. Omagiu profesorului Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române. Cluj-Napoca, 2003, p. 390-391).

Comments

  1. Carmen Gurdet - martie 19, 2018 @ 8:58 pm

    Frumos… de acolo sint eu Carmen Bernat

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: