Despre Hațeg/Hátszeg/Hatzeg

O altă ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”-vezi Neagu Djuvara, Iarăși despre Negru Vodă și „Descălecătoare”,Magazin Istoric, August 2000.

În anul 1360 avem menționarea cetății Hațegului(castrum nostrum Hachach (DRH C XI. 455)), iar în anul 1366 știm că avea rang de oraș-civitas Hachzak in eodem districtu (Csánki V. 45-46, 58-59).

Radu Popa propune perioada 1270-1300, ca fiind cea în care s-a construit cetatea Hațegului(Subcetate), iar Adrian A. Rusu, începutul secolului al XIV-lea. Alte surse dau ca probabil intervalul 1263-1270, fiind construită de către nobilul Ioachim Gútkeled.

http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/AlbumSubcetate2/index.html

http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Subcetate/AlbumSubcetate2/index.html

Cetatea a  devenit centrul districtului autonom Haţeg şi a funcţionat până către mijlocul secolului al XVI-lea. Din anul 1402 cunoaștem numele a doi castelani ai cetății- in Haczak in domo regia; Pazmanus de Panaz et Ladislaus de Thold castri Haczak castellani (ZsigmO. II/1 1877).

În 1404 era reşedinţa districtului Haţeg, cel târziu din 1439 a fost declarat oppidum, într-un document care menționează venirea călugărilor franciscani în Hațeg și existența unei mănăstiri franciscane(Fratres ordinis S. Francisci minorum de claustro de Hatzak, Opidum Hatzak).

Biserica reformată din Hațeg. https://commons.wikimedia.org/wiki/File:HategHD2012_(6).JPG

În anul 1419 avem atestat documentar existența unei adunări generale a nobililor și cnezilor din Districtul Autonom al Hațegului-Jurati et universitas nobilium ac keneziorum districtus Haczak.

În 1761, localitatea a fost militarizată în întregime și a făcut parte din Compania a II-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat, în dialectul săsesc Awersch-Bleschderf, în germană Winsberg, Ortenbach, în maghiară Orlát, Váralja, Váraljafalu, până în 1851, când a fost desființat(1761-1851 Fogarasi I. Rogyhőrv. 2 szd.).

http://mapio.net/pic/p-96180328/

În perioada premodernă beneficiază de nenumărate privilegii și scutiri de taxe(1837 Hátzeg Oppidum, taxáshely (Benigni 143); 1839 Hátzeg, Hátszeg, királyi kamarai mezőváros, Vallopolis, Hotzing, Wallenthal (Lenk II. 98), 1870 Hátszeg thjv. (1870: XLIII. tc.); 1873 Hátszeg, Hötzing kiváltságos mezőváros (Hnt. 1873); 1876 Hátszeg rtv. Hnvm.-be bekebelezve (1876: XX. tc.); 1877 Hátszeg, Hötzing rtv., 1882 Hátszeg, Hötzing, Hatzegsu, Hadzell, Hatiegu, rtv.).

În anul 1850, din cei 1.194 de locuitori, 915 erau români, 92 ţigani, 125 maghiari, 62 germani şi câteva familii de evrei. 779 erau ortodocşi, 230 greco-catolici, 141 romano-catolici şi 37 reformaţi.

În 1910, din cei 3.124 de locuitori, 1.514 erau români, 1.069 maghiari, 369 evrei şi 136 germani. 953 erau ortodocşi, 687 romano-catolici, 612 greco-catolici, 424 reformaţi, 369 mozaici şi 61 evanghelici. Se remarcă creșterea masivă a numărului de evrei și maghiari, comunitatea românilor rămânând cu o majoritate relativă.

În 2002, din cei 9.710 locuitori, 9.335 sunt români, 392 maghiari, restul romi şi germani. 7.781 erau ortodocşi, 730 baptişti, 520 penticostali, 268 romano-catolici, 180 greco-catolici şi 161 reformaţi.

http://mapio.net/pic/p-96180341/

De vizitat,
Sinagoga din Haţeg,
Biserica catolică „Sf. Ioan Botezatorul”, construită in anul 1745 şi renovată în anul 1893 de către baronul Nopcsa Ferencz, care se află înmormântat si astăzi in cripta Bisericii.
Biserica ortodoxă şi cea greco catolică, acum ortodoxă şi neretrocedată
Biserica reformată
Biserica greco-catolică nouă