Despre Mirăslău, mai demult Mirislău, Miraslă/Miriszló, Oláhmiriszló/Mireslau
Mirăslău, mai demult Mirislău, Miraslă, Niraslău, în maghiară Miriszló, Oláhmiriszló, în germană Mireslau, județul Alba/Fehér megye/Kreis Weißenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Sat atestat documentar din 1219, cu denumirea de Myroslov- v. Myroslov, denumire provenită din slavicul Miroslav.
Biserica reformată (sec. al XIX-lea, cca 1843) din satul Mirăslău. http://mek.oszk.hu/04600/04684/html/881.html
Câteva repere temporale, găsite în documentele originale:
1299 terra Myrislo/Myrozlow, terra capituli Myrislou/Myrizlou vocate incipiunt in fluvio Lapad (EOK I. 330);
1332-1336 Paul. sac. de Miruslov, Myruslaw, Mezkun, Miruslow (Györffy II. 174)
1344 in comitatu de Thorda existentem;
1514 Blasius plebanus de Myryzlo (Entz I. 130); 1587-1589 Myrizlo (Jakó, Adatok 67)
1587-1589 comitatus Thordensis;
1614 Janos deak Miriszlaj (SzO Ús IV. 223);
1661 in castris nostris ad poss-em Miriszló positis, miriszlói táborban (SzO VI. 233, 235);
1817 C. Albensis Inferior, in Circulo Zalathnensi, Processu Nagy Enyediensi;
1850 Oláh Miriszló (Népsz. 1850);
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 139) localitatea apare sub numele de „Miriszló”.
La sud-est de sat pe hartă este însemnată cu „Saltz-Niederlaag” stația de încărcare pe plute a sării aduse de la Salina Turda/Torda/Thorenburg. Transportul sării de la Turda se făcea cu căruțe cu cai (10-30 blocuri de sare încărcate într-o căruță, în funcție de starea căruțelor și a cailor). De aici sarea era transportată pe râul Mureș spre Banat și Ungaria de Sud.
În extravilanul sudic al satului este notat cu „Gericht” locul unde în trecut delicvenții condamnați erau pedepsiți corporal pentru fărădelegile lor (inclusiv prin spânzurătoare). Cf. Johann Fichtel (1780), Beitrag zur Mineralgeschichte von Siebenbürgen.
La Mirăslău a avut loc, la 18 septembrie 1600, o bătălie între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui, moldoveni şi cazaci) și trupele austriece ale generalului italian Giorgio Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania), terminată cu înfrângerea celor dintâi. Există și un monument dedicat bătăliei, ridicat în 1926.
Monument în amintirea luptătorilor căzuți în Bătălia de la Mirăslău din 18.09.1600, dintre armatele voievodului Mihai Viteazu și ale generalului imperial Giorgio Basta (dezvelit la 1926)
A mai existat un monument, ridicat în anul 1900, din cîte știu nu mai există azi, vezi fotografia de mai jos…
https://kepeslapok.wordpress.com/2011/03/20/erdely/miriszlo/
În anul 1802, toți locuitorii români ai satului, trec la confesiunea greco-catolică.
În 1850 erau 542 de locuitori, 294 erau maghiari, 205 români și 43 țigani. Confesiune: 294 reformați (protestanți) și 248 greco-catolici.
În 1900 erau 854 de locuitori , 422 maghiari, 365 români și 67 țigani. Religie: 427 greco-catolici, 413 reformați și 11 ortodocși. 28% din populație putea citi și scrie, 25% dintre nonmaghiari știau scrie și citi în limba maghiară.
În 2002, dintr-un total de 908 de persoane, 568 s-au declarat români, 318 maghiari și 21 romi. Religie: 565 ortodocși, 287 reformați, cca 45 greco-catolici, etc…
De vizitat,
Ruinele bisericii catolice „Sf. Petru” (monument din piatră, sec. al XIII-lea) din satul Mirăslău.
Biserica reformată (sec. al XIX-lea, cca 1843) din satul Mirăslău.
Biserica de piatră „Sfântul Petru” din satul Mirăslău.
Biserica greco-catolică de piatră din satul Ormeniș/Marosörményes, Örményes/ Urmesch, construcție 1876. Acest sat a făcut parte din Scaunul Secuiesc al Arieșului, în latină Sedes Aurata, în maghiară Aranyosszék, în germană Aranyofer Stuhl, Stuhl Aranyos.
bibliografie
RO http://www.cetati.medievistica.ro/…/Tr…/M/Miraslau/index.htm
HU https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/m-DB0/miraslau-EA1/
RO https://ro.wikipedia.org/wiki/Mir%C4%83sl%C4%83u,_Alba
RO Șematismul veneratului cler al Archidiecesei Metropolitane Greco-catolice Române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul domnului 1900. Blaș, 124. o.
HU Szilády Zoltán: Miriszló község tárgyi néprajzának vázlata. Néprajzi Értesítő, 1908-http://www.neprajz.hu/neprajzi_ertesito/1908.PDF
în fotografii:
Biserica reformată (sec. al XIX-lea, cca 1843) din satul Mirăslău și cele două monumente dedicate luptei din 17/18 septembrie 1600.