Despre Mircea Vasiliu Stănescu, avocat, publicist, culegător de folclor, scriitor, cleric și politician
Mircea Vasiliu Stănescu, cunoscut în mediile maghiare ca Sztánovics Imre Vazul (n. 23 februarie 1841, Arad- d. 30 decembrie 1888, tot în Arad) a fost un avocat, publicist, culegător de folclor, scriitor, cleric și politician din Partium/Părțile Ungurești, Austro-Ungaria.
Familia sa, pe nume Stanu, a emigrat din Țara Românească, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Imperiul Austriac, stabilindu-se în comuna Ghioroc/Gyorok/Gjorok, din apropierea orașului Arad.
Tatăl său, Atanasie Stanu, studiase dreptul în Késmárk și teologia în Karlóca/Сремски Карловци/Carloviț/Srijemski Karlovci/Karlowitz, a fost preot în Micălaca/Mikelaka/Michelack(astăzi cartier al Aradului), până în anul morții sale, 1873.
Rămânând, de mic, orfan de mamă, a fost crescut de către bunicul său din partea mamei, nobilul Vasiliu Szombati de Rimaszombat, parohul ortodox al Aradului.
Din anul 1859 urmează facultatea de drept la universitățile din Viena și Pesta. Studiază și teologia la seminarul din Arad. Își susține examenul de stat în anul 1864, iar censura de avocat în anul 1866.
A fost căsătorit, tot din anul 1866, cu Elisa Machi Versiganu(dintr-o familie de macedo-români).
În anul 1859, la nici 18 ani, publică o colecție de poezii naționale sub titlul „Un buchet de simțăminte”, iar în anul 1860 publică, la Viena, un volum de „Povești culese și corese cu note explicative”, semnat Emeric Basiliu Stănescu Arădanul.
Acest volum este considerat ca fiind a doua colecție de povești populare din literatura română, după „Povestea vorbei” al lui Anton Pann.
Între anii 1861 și 1879 coordonează editarea a câtorva ziare satirice, precum: Tutti Frutti (1861), Strigoiul (1862), Umoristul (1863), Gura Satului (1867), iar în anul 1871 colaborează la alcătuirea unui calendar umoristic Calendarul Babelor.
În anul 1873 a scris o gramatică românească, tipărită în Pesta, în limba germană.
Începând cu anul 1866 își deschide un birou de avocat la Arad, unde a activat ca stagiar și scriitorul Ioan Slavici.
A fost votat de două ori ca deputat în Dieta Ungariei, al cercului electoral Chișineu/Kisjenő/Kischenau, între anii 1869-1872, fiind un important membru al Partidului Național Român.
„Între toţi oratorii din congregaţiunea orăşenescă, Stănescu pune mai mare temeiu pentru arangiarea şi predarea oratorică
a discursurilor sale. Din cuvintele sale se cunoşce omul de o alesă cultură europenă.”
Acestea le aflăm însemnate despre el, în calendarul ilustrat (Aradi képes naptár) din anul 1887.
O stradă din municipiul Arad, județul Arad, îi poartă numele. Din anul 1938 are și un bust, tot în orașul Arad.
sursa,
http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/familia/1888/BAR_FP_PIII155_1888_024_51.pdf