tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Ostrov/Nagyosztró/Gross-Rodendorf, Țara Hațegului/Hátszegvidék/Wallenthal

Ostrov, mai demult Ostrovul Mare, în maghiară Nagyosztró, Osztró în germană Gross-Rodendorf este un sat ce aparține Țării Hațegului, în maghiară Hátszegvidék, Hatzak, în germană Wallenthal, Hatzeg. Aparține administrativ de comuna Râu de Mori/Malomvíz/Mühlbach.
Sat întemeiat de cnezi vlahi/români, atestat documentar din anul 1360, cu denumirea de Osztrov(Archidiaconus de Oztro (Csánki V. 120). Numele Ostrov provine din limbile slavice, însemnând insulă. În anul 1407, documentele ne scriu despre cnezii Stanchul și Tatul(Entz Géza: Erdély építészete a 14–16. században. Kolozsvár, 1996, 399. o.).
Biserica cnezială din Ostrov a fost construită la începutul secolului al XIV-lea. În secolele XVII-XVIII a aparținut confesiunii reformat-calvine, apoi celei greco-catolice.
Câteva repere temporale din documentele existente despre sat,
AD 1402- Dyonisius de Oztro (ZsigmO. II/1 1877)
AD 1404-Tatul kenezii de Oztrow… keneziatus de ≈ (Entz II. 399);
AD 1412-providi viri Stanchul et filii Tathul kenezii de Oztrow (ZsigmO. III. 2733)
AD 1436-Poss. Oztroh in districtu Hatzak – prima atestare a apartenenței la Țara Hațegului.
AD 1524- Alsoozthro, Felsewozthro (KmJkv II. 436) – iar vedem existența a două sate gemene
AD 1568-gasparo oztrowi de Oztrow, vitezleo Oztrowy Caspar (Pesty, Szörény III. 370, 393)
AD 1733-Osztrovul mare (cK.)
AD 1800, 1817-C. Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Klopotivaiensi [1]
 
În anul 1910, din cei 919 locuitori, 870 erau români, 21 germani(evrei de limbă idiș) 20 de maghiari(din care 5 evrei de limbă maghiară), 8 diverși…871 erau greco-catolici, 26 mozaici, 15 romano-catolici, 8 diverși…
 
„Biserica a fost ctitorită de cnezii locali. La 1360, Petru de Ostrov era desemnat drept prim protopop(greco-oriental) cunoscut al districtului.
 
Datele care îi menţionează pe localnici continuă într-un anume ritm, până la mijlocul secolului al XV-lea. Apoi, tocmai de când datează cele mai importante contribuţii la înzestrarea bisericii, iar vechii cnezi au devenit nobili cu privilegii regale, izvoarele scrise devin mai sărace.
 
Ca şi alte monumente din Haţeg, şi acesta a suferit rigorile transformărilor religioase. Cnezii, apoi nobilii ostroveni au ajuns de la catolici, la reformaţi (calvini). Şi-au schimbat nu numai credinţa religioasă, dar şi etnia iniţială.
 
Acestei majore metamorfoze i se datorează acoperirea decoraţiilor interioare, specifice cultelor istorice, nu celor protestante”.[2]
 
1.https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/ErdelyHelysegnevTar-erdely-bansag-es-partium-torteneti-es-kozigazgatasi-helysegnevtara-1/telepulesek-1C9/o-F67/ostrov-FDD/
2. Adrian Andrei Rusu, Biserici şi ctitori din Ţara Haţegului până la 1700. Satu Mare, 1997, p. 237-245,
http://www.medievistica.ro/texte/monumente/cercetarea/Ostrov/Ostrov.htm
 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: