tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Peștișu Mare/Alpestes/Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad

Peștișu Mare, mai demult Peştişul din Jos, în maghiară Alpestes, Pestes, în germană Unter-Peschtendorf, Hunedoara/Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.
 
Primele atestări documentare sunt, după cum urmează:
AD 1302-Nobiles de Pestus. Ecclesia Omnium Sanctorum de Pestus- a existat o biserică medievală
AD 1325-Nobiles de inferiori Pestus
A făcut parte din Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară Erdélyi határőrvidék, mai exact din Regimentul I de Graniță de la Orlat/Orláti román határőrezredhez/Erstes Walachisches Regiment (No. 75).
 
În 1786, din cei 407 locuitori, români şi maghiari, 42% erau jeleri-zsellér, 26% iobagi-jobbágy şi 25% nemeşi, adică mici nobili.
 
În 1844 s-a deschis prima şcoală confesională, reformată, cu predare în limba maghiară. Din 1764 funcţiona o şcoală grănicerească, cu limbi de predare germana şi româna…
 
În 1910, satul avea 747 de locuitori, din care 378 români și 349 maghiari.
372 erau ortodocşi, 327 reformaţi, 1 mozaic, 6 greco-catolici şi 21 romano-catolici.
 
În 2002, satul avea 1.276 de locuitori, din care 1.040 români, 228 maghiari, alţii.
934 erau ortodocşi, 193 reformaţi, 73 penticostali, 39 baptişti şi 35 romano-catolici.
 
De vizitat cele două frumoase biserici, ortodoxă(1810) şi reformat-calvină(secolul XVIII, cu structuri vechi din secolul al XIV-lea).
 
Din păcate, între timp s-a construit o nouă biserică ortodoxă, în binecunoscutul stil „foi de ceapă”, un kitsch, născut din mintea bolnavă a societăţii româneşti actuale…
 
O puteţi admira, în toată splendoarea ei, în ultima fotografie. Comparaţi-o cu cele două mai vechi…
 
surse fotografii,
http://www.panoramio.com/photo/54627092
http://www.panoramio.com/photo/75427349

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte