Despre satul Cristeștii Ciceului/Csicsókeresztúr/Kreuzherr
AD 1333-Nycolaus sacerdos de Kereztur
AD 1334 Nic. [sac.] de Sancta Cruce
Cristeștii Ciceului, mai de mult Ciceu-Cristur, Cristur, în maghiară Csicsókeresztúr, în germană Kreuzherr, în săsește Nidderšt-Kreiz, judeţul Bistrița-Năsăud/Beszterce-Naszód megye/Kreis Bistritz-Nassod, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.
Casa nobiliară(domnească) Torma/Torma-udvarház
În evul mediu și epoca modernă timpurie a făcut parte din comitatul Solnocul Interior(sau dinăuntru sau Someșan)/Belső-Szolnok vármegye/Komitat Inner-Szolnok(1587-1589 comitatus Zolnok interior, 1603 Szamosújvári Uradalom, Rettegi j.)
În cursul evului mediu Cristeştiul a aparţinut de domeniul cetăţii Ciceului/Csicsó vára, proprietarii săi provenind dintre cele mai importante familii nobiliare din Transilvania.
În 1405 a fost un sat maghiar de iobagi(poss. Kerezthur, villa Hungarorum) ce aparținea familiei nobiliare Bánffy. Regele Hunyadi Mátyás/Matia Corvin/Matthias Corvinus a donat domeniul, în anul 1467, familiei nobiliare Szerdahelyi.
În 1566 intră în posesia lui Torma Dániel și va rămâne în posesia familiei Torma până în secolul al XIX-lea(1702 En Csicso Kereszturi Torma). În 1898 o parte a domeniului a fost donată lui Weér Dezső și lui Virág Jakab din Țara Năsăudului, în maghiară Naszód vidéke, în germană Nösnerland(adică Ţara Bistriţei, saşii nu aveau o altă denumire pentru Ţara Năsăudului).
În 1601 a fost devastat de armata generalului Gheorghe Basta. În vara anului 1661 hoarda turco-tătară a lui Ali Csengizade distruge din nou satul.
În 1704 lobonții lui Tiege distrug satul în întregime. În 1717 a fost devastat, iar apoi ars, de tătari, o mare parte a locuitorilor fiind luați captivi. În locul iobagilor maghiari s-au stabilit români din Țara Năsăudului.
După reforma administrativă din 1876 a devenit parte a comitatului Solnoc-Dăbâca/Szolnok-Doboka vármegye/Komitat Sollnok-Dobeschdorf(1877 SzDvm., Kőfarki j.; 1880-1918 SzDvm., Bethleni j.).
În anul 1891, din cei 717 locuitori, 43 erau romano-catolici, maghiari și ceva germani, 568 români greco-catolici, 84 de maghiari reformați și 22 evrei mozaici.
De vizitat biserica romano-catolică Sfântul Rege Ştefan, construită în secolele XIII-XIV şi modificată ulterior, în secolele XVI-XVII(1405 poss. Kerezthur, villa Hungarorum, 1438 Presentibus plebanis… domino Mathya de Cheresthwr) și casa nobiliară Torma/Torma-udvarház.
Biserica romano-catolică Sfântul Rege Ştefan
Personalităţi locale,
Torma József (n. 29 martie 1801, Dej – d. 1 ianuarie 1864, Cristeștii Ciceului), istoric, trezorierul comitatului Solnoc-Dăbâca și membru al parlamentului din Imperiul Austriac. Tatălui arheologilor Károly Torma și Zsófia Torma.
Torma Zsófia (1831-1899), arheolog, descoperitoarea „Culturii Turdaș”, cu scrieri mai vechi decât cea cuneiformă.
Torma Károly (1829–1897), profesor de arheologie, membru al parlamentului din Austro-Ungaria, membru al Academiei Maghiare de Științe.
bibliografie,
HU-http://lexikon.adatbank.transindex.ro/muemlek.php?id=392
RO-http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/C/Ciceu/album/index.html
fotografii cu cetatea Ciceului
RO-http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=389
surse fotografii,
https://www.flickr.com/photos/110500129@N08/18971628166/
http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=389
Serios în 1717 devastat de mongoli ?
evident, că era vorba de tătari. merci că ai observat !