Despre satul Hălmeag/Halmajen/Halmagen/Halmágy
Hălmeag, în dialectul săsesc Halmajen, Almâjen, în germană Halmagen, Halmegen, Halwegen[in Altland, Königsboden], în maghiară Halmágy, județul Brașov/Kreis Kronstadt, Brassó megye, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.


Atestată documentar în 1211- terre… castri Almage, Halffenmegen (SzO I. 2; Wagner 368). Iată câteva repere documentare:
AD 1222 – castrum Almaye, castri Almage, Ad Almagiam (Scheiner 61)
AD 1488-1508 -Halffenmengen, Halffenmengen…Sedes Ryppesz
AD 1574 – Sombor, sedis Ruppen[sis]
AD 1579 – KSz. és Fehér vm. között megosztva.
AD 1800 – Halmágy, Halmegen, Halmáza
AD 1800, 1817, 1827 – Sedes Saxonicalis Rupensis
A făcut parte din Scaunul Rupea(Cohalm)/Stuhl Reps(Kosd)/Kőhalom szék în evul mediu și perioada premodernă. Inițial, cel mai probabil, a fost un sat săsesc. În anul 1488 a fost pustiit complet de armatele otomane, rămânând doar câteva familii de sași. Satul a fost repopulat cu secui.
Astăzi, dintr-o populație de 500 de locuitori, există 150 de enoriași ai cultului evanghelic-luteran, majoritatea acestora fiind de etnie maghiară. În general, maghiarii, ceangăii sau secuii ardeleni, care au trăit între sași, au păstrat confesiunea evanghelic-luterană.
În anul 1850, din cei 1.389 de locuitori, 1.129 erau maghiari, 185 români și 75 țigani.
1.118 erau evanghelici, 203 ortodocși și 57 greco-catolici.
În anul 1900, din cei 1.116 locuitori, 878 erau maghiari, 228 români.
828 erau evanghelici, 227 ortodocși și 38 reformați.
67% știau scrie și citi în limba maghiară, iar 59% dintre nemaghiari știau scrie și citi în limba maghiară.
În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ în Ardeal, în localitatea Hălmeag, au fost recenzate 28 de familii românești, adică vreo 140 de români. La vremea aceea, în Hălmeag, nu exista biserică românească.


Biserica fortificată din Hălmeag a fost construită, cel mai probabil, la sfîrșitul secolului al XII-lea sau la începutul secolului al XIII-lea, ilustrând faza de trecere de la romanic la gotic, sub influenţa cisterciană. Portalul vestic este cel mai bine păstrat, iar în sculptura consolelor şi a cheilor de boltă se întâlnesc elemente figurative. Este considerată a doua ca vechime din Transilvania, după biserica fostei mănăstiri cisterciene din Cârţa/Kerz/Kerc. Biserica, cu trei nave, a fost restaurată în anul 1979.
Până în 1542, biserica a fost romano-catolică, an în care Johannes Honterus a dat un edict de schimbare a religiei, de adoptare a Reformei. În biserică se află un bust care o reprezintă pe Elisabeta, împărăteasa Austriei, cunoscută pe numele de Sissi.


Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” a fost construită în secolul al XIX-lea.
surse,
https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83lmeag,_Bra%C8%99ov
http://mek.oszk.hu/02100/02130/02130.htm
http://www.insidebrasov.ro/index.php/index.php?page=articol&nrrevista=50-51&nrarticol=7&lang=ro
sursa fotografii,
http://www.dumbrava-narciselor.ro/microregiunea.php?page=sercaia&subpage=monumente&article=Biserica-Evanghelica-Lutherana-Halmeag