Despre satul Tonciu/Tatsch/Tacs
Tonciu, mai demult Toncea, în dialectul săsesc Totsch, Tôtš, în germană Tatsch, Totsch[in Nösnerland, Nösnergau], în maghiară Tacs, este un sat din actualul județ Bistrița-Năsăud/Beszterce-Naszód megye/Kreis Bistritz-Nassod, Transilvania/Siweberjen/Siebenbürgen/Erdély.
A fost atestat documentar în anul 1356-poss. Tonchaza. Existența unei biserici catolice este atestată din anul 1396- parochialis ecclesia beati Anthonii confessoris de Toczs (Ub III. 164).
A făcut parte din mai multe comitate și chiar din Pământul Crăiesc/Königsboden/Királyföld, după cum urmează:
1356 in comitatu de Clus;
1441, 1439, 1453 Taach in comitatu Doboka;
1468 Torda vm.
1475 in Kolosiensis districtibus
1800, 1817, 1827 Districtus Saxonicalis Bistriciensis
1839 BeV. (Bistritzer sächsischen Provinzial-Districte)
1873 Beszterce vidék
1877-1918 BNvm., Besenyői j.
1919-1925 Jud. Bistriţa-Năsăud, pls. Beşinău;
A fost un sat întemeiat de sași. În anul 1602 a fost complet pustiit de mercenarii lui Giorgio Basta, fiind repopulat cu țărani sași și maghiari luterani, după anul 1620.
În anul 1691, pastorul Halász István ținea împărtășaniile după ritul calvinist. Acesta a fost sancționat de către conducerea Bisericii Luterane din Bistrița, însă a refuzat să se conformeze. Înainte să fie arestat pastorul s-a spânzurat(la Herina/Harina/Mönchsdorf). În semn de protest, cea mai mare parte a credincioșilor maghiari au trecut la confesiunea calvină.
În anul 1910, satul avea 430 de locuitori, dintre care 274 erau maghiari, 127 sași și 29 români.
După 1944, sașii fiind deportați forțat în Germania și Austria, satul devine majoritar maghiar.
În sat există o biserică reformată(construită în 1711 și restarurată în 1800) și una evanghelică, construită în secolul al XV-lea.
Astăzi, ambele lăcașuri de cult aparțin cultului reformat-calvin. Satul mai are cca 200 de locuitori, majoritatea maghiari și vreo 2-3 familii de români.
sursa fotografii,
http://www.panoramio.com/photo/90936362