tudorduică-transsylvanica.ro

Despre virșli și Zărand

Virșli sunt niște cârnați subțiri din carne de oaie și capră, ce sunt specifici județului Hunedoara, în special Hațegului și Zărandului. Se găsesc și în zona montană a județului Alba.

Chiar lângă târgul de animale din Hălmagiu/NagyhalmágyHalmagen(atestat pe la 1783) se întâlneau, pe vremuri, producătorii de virşli din Ţara Zărandului, dar şi de peste munţi, din Apuseni.

A nu se confunda cu Wiener Würstchen sau Bécsi virsli…

Denumirea de „virșli” provine din cuvântul german „Wurst”(diminutiv „Wűrstle”). Cei mai buni îi produc câteva familii din zona Brad/Brád/Tannenhof și din satul Sălaşu de Jos/Alsószálláspatak/Unterdorfsbach.

Se servesc fierți, cu pită caldă și muștar picant. O pălincă îi musai ca gye voie bună…Recomand și balmoșul cu virșli. Veți avea o mare surpriză gastronomică…

http://www.ebucataria.ro/balmo-cu-vir-li-392/

De la Făget/Facsád/Fatschet și până mai dincolo de Câmpeni/Topánfalva/Topesdorf și bineînțeles în toată Țara Zărandului/Zaránd vidéke/Zaranderland, virșlii sunt nelipsiți de la orice sărbătoare.

 

Eu personal recomand și așa numiții „Virșli de Podele”, produși în satul hunedorean Podele/Podfalu/Bodendorf din comuna Luncoiu de Sus/Alsólunkoj/Langenthal, aflată între Brad și Deva/Déva/Diemrich.

 

Țara Zărandului este totuna cu Comitatul Zărandului/Zaránd vármegye/Zarander Komitat( sau Comitatul Crişului), care cuprindea, până la jumătatea secolului al XVIII-lea, întregul bazin al Crișului Alb/Fehér-Körös/Weiße Kreisch/Bystrý Kriš.

Se întindea pe versantul nordic al Munților Zărandului şi pe cel sudic al Bihorului crişan, fiind limitat la est de Munții Vâlcan, Brădişor, Dealul Ludului, Fericeana, Dealul Caprelor, Duba şi Cetraşi.

De aici o graniţă sudică, aproximativă pe cumpăna apelor, dusă peste Dealul Mare, peste culmile Drocei şi ale Highişului, continuă de la Şiria până la vest de oraşele Békéscsaba şi Gyula, din Ungaria de astăzi.

Graniţa nordică a comitatului se întindea pe cumpăna apelor, care separă satele Blăjeni şi Bulzeşti de Sohodol, Secătura şi Vidra, urcă la Muntele Găina şi de aici se lega la Munții Codru-Moma, de unde continua spre vest şi închidea teritoriul de la vest de Gyula.

Menţiuni ale numelui găsim în 1213, când apare numele unui Nuethen, comite curial de Zarand, iar în 1214, în alt document este amintit Dionisie fiul lui Ompud, din comitatul Zarandului, comitat ce-şi avea centrul în cetatea Zarandului/Zarándvár/Zarander Burg, situată pe malul drept al cursului mijlociu al Mureşului şi amintită în documente de la 1234.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: