În 17 august 1929 a trecut la cele veșnice scriitorul Elek Benedek
Un modest omagiu marelui scriitor secui, maghiar și ardelean, Elek Benedek, trecut la cele veșnice în 17 august 1929…
O mărturisire:
„Chiar am citit o colecţie de poveşti a lui Ispirescu, cu gândul s-o traduc în limba maghiară. Poveştile acestea sunt nu numai frumoase, dar constituie şi o dovadă sigură că, atât în sufletul povestitorului român, cât şi al celui maghiar, s-a făcut de mult înrudirea sufletească. Dar şi acesta este, în cazul nostru, lucru cel mai important: românul a povestit maghiarului, maghiarul românului, şi iată înfăptuită frăţia prin poveste”.
Iar pe unul dintre pereţii casei stă scris, atât în română, cât şi în maghiară, următorul citat: „Limba statului trebuie să o învăţați, limba maternă nu aveţi voie să o uitaţi”.
Mare povestitor, jurnalist și culegător de folclor secuiesc, fondatorul literaturii maghiare pentru copii, Elek Benedek s-a născut la 30 septembrie 1859. A studiat în ţară şi la Budapesta. A devenit jurnalist pentru ziarul Budapesta şi alte câteva ziare. A publicat sub pseudonim. A editat o serie de cărţi pentru copii, a scris poveşti privind reforma, a rescris poveştile fraților Grimm, poezii, piese de teatru, romane, istorice și opere literare.
Din 1887 până în 1892, a fost membru al Parlamentului Maghiar, în Partidul Liberal, apoi s-a alăturat Partidului Național. A intervenit în Camera Reprezentanților pentru încurajarea literaturii pentru copii, poeziei populare și limbajului popular, precum și pentru rezolvarea problemelor de educație publică.
În 1921, Elek Benedek s-a întors în Transilvania natală, unde a rămas până la moartea sa.
În 2009, la 150 de ani de la naşterea sa, au fost organizate o serie de evenimente, expoziții şi conferințe de comemorare.
Fotografii din Muzeul Elek Benedek din Bățanii Mici/Kisbacon/Kleinbatzendorf.