Janovics Jenő, actor, scenarist, regizor și director de teatru maghiar de origine evreiască, pionier al cinematografiei
Janovics Jenő (n. 8 decembrie 1872, Ujhorod/Ужгород/Ungvár/Uschhorod – d. 16 noiembrie 1945, Cluj/Kolozsvár/Klausenburg) a fost un actor, scenarist, regizor și director de teatru maghiar de origine evreiască, pionier al cinematografiei, mentor al regizorilor Alexander Korda și Michael Curtiz. Între anii 1905 și 1945, cu scurte întreruperi, a trăit în orașul Cluj. A fost soțul actriței Lili Poór.
Janovics Jenő s-a născut în orașul Ungvár, reședința comitatului Ung din Ungaria (azi: Ujgorod în Ucraina) la 8 decembrie 1872, ca al cincilea copil al unei familii de evrei maghiari de condiție modestă. Familia lui Janovics se mută în Budapesta pe când acesta avea cinci ani. La 1905 Janovics este numit director al Teatrului Național din Cluj, a obținut doctoratul în filologie cu teza Realismul dramaturgiei lui Gergely Csiky în anul 1900 la Universitatea din Cluj (azi Universitatea Babeș-Bolyai) și a absolvit în același timp și examenul de profesor.
Janovics s-a interesat de la început pentru noul mediu al filmului și a produs în anul 1913, sub egida companiei franceze de film Pathé, primul său film mut, numit Sárga Csikó, în traducere „Mânzul șarg” sau „Murgul șarg”, care s-a bucurat de succes pe întregul mapamond (vezi en:The Yellow Foal).
Majoritatea producțiilor lui Janovics s-au pierdut, dar a rămas cunoscut faptul că a avut o anumită înclinație pentru subiecte de colorit local și adaptări literare. Sub Janovics Clujul a devenit pentru câțiva ani, la sfârșit de Belle Époque, un important centru al producției de film din Austro-Ungaria.
Janovics a fondat în 1919, după unirea Transilvaniei cu România, studioul de film Transsylvania din Cluj.
Începând cu sfârșitul anilor 1930, în condițiile izolării sale, activitatea sa artistică se concentrează pe literatură. Cu toate că și-a dedicat toată viața culturii și dramaturgiei maghiare, în plus soția sa, Lili Poór, era creștină, nu a fost scos de sub incidența legilor antievreiești.
Fratele său Bandi (Andrei) a fost ucis de către reprezentanți ai Partidului Crucilor cu Săgeți iar el scapă de deportare prin refugierea, împreună cu soția, la Budapesta unde este ascuns de prieteni până la eliberarea orașului.
Supraviețuind războiului, în iunie 1945 se întoarce la Cluj unde preia din nou conducerea teatrului clujean; moare datorită unui atac de cord, survenit în timpul pregătirii noii premiere a piesei Bánk bán [Banul Bánk].
Ca regizor de teatru a pus în scenă piesa Zamolxe, scrisă de Lucian Blaga (1921).