tudorduică-transsylvanica.ro

Kós Károly, părintele transilvanismului

La 16 decembrie 1883, s-a născut Kós Károly.
 
Károly Kós (născut Karl Kosch, în Timișoara/Temeschwar/Temesvár/Темишвар – d. 25 august 1977, Cluj/Kolozsvár/Klausenburg) a fost un arhitect transilvănean, scriitor, grafician, etnograf, exponent al transilvanismului, politician din Austro-Ungaria și România.
 
A studiat inițial ingineria, doar mai târziu îndreptându-se spre arhitectură. Încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradițională țărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ținutul Secuiesc și zona cu folclor de tip Kalotaszeg (pe cursul râului Călata și în jurul localității Rimetea, județul Alba).
 
În 1914, la începutul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana unde și-a construit o casă numită Varjúvár, într-un stil unic. Anul următor a fost încorporat în armată dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii. Între 1917 și 1918 a fost trimis într-o călătorie de studii la Istanbul. În 1918 i s-a oferit postul de profesor la Facultatea de Arte din Budapesta, însă a refuzat, dorind să se întoarcă în Transilvania. A trăit din comisioane.

Varjúvár – casa lui Károly Kós din satul Stana/Sztána, Esztána/Elstein

Varjúvár – casa lui Károly Kós din satul Stana/Sztána, Esztána/Elstein

 
Kós își începe cariera politică și împreună cu Lajos Albrecht și alții, fondează în 1921 Partidul Popular Transilvănean (ulterior devenit Partidul Popular Ungar). A mai contribuit ca editor și grafician la ziarul politic ilustrat Vasárnap. În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura Erdélyi Szépmíves Céh (în traducere aprox. „Breasla artistică transilvăneană”). Din 1931 este editor la o altă publicație și conducătorul unei asociații de artiști maghiari din România.
 
În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici devine director al Asociației Economice Ungaro-Transilvănene. Ca politician a fost președintele Uniunii Populare Maghiare (Magyar Népi Szövetség, MNSz) și mai apoi membru în Parlamentul României între 1946-1948.
 
Kós a predat la Facultatea de Agricultură din Cluj până în 1953, unde a ocupat și postul de decan în anul universitar 1945-1946. A murit pe 25 august 1977 la Cluj.

Biserica reformată din satul Tetișu/Ketesd/Kettest, Tettisch, județul Sălaj.

 
Fiind primul care a încercat definirea „caracterului transilvan” particular, Károly Kós şi-a adunat argumente doveditoare din trecutul Transilvaniei şi din arta populară ardeleană. El a formulat în anul 1920, în manifestul intitulat Kiáltó Szó [Strigăt]: „Erdély, Ardeal, Siebenbürgen, Transilvania, indiferent în ce limbă o numeşte lumea, s-a renăscut şi există, aşa cum a existat şi atunci când am crezut […], pentru că am vrut să credem, că nu există şi că există doar Ungaria” – la care adaugă că această regiune „…este o entitate istorică separată de o mie de ani, cu conştiinţă proprie, transilvană, cu o cultură şi o demnitate de sine stătătoare.”
El a scris mai târziu că „omul transilvan este determinat de acest pământ sub toate aspectele […].
Există un psihic transilvan, care nu este un privilegiu al maghiarimii ardelene, ci şi o predestinaţie a comunităţilor germane şi române din Transilvania.” (Erdélyi Helikon, 1/1928: 57.)
 
Acelaşi Kós subliniază unitatea în particularism a celor trei popoare transilvane: „De o mie de ani se petrece pe pământul Transilvaniei miracolul celor trei popoare şi culturi, care trăiesc laolaltă păstrându-şi – pentru că pot să-şi păstreze – caracterul particular, dar pe lângă acesta îmbracă şi un caracter comun, care le diferenţiază faţă de toate popoarele şi culturile din jurul lor.” (Erdély [Transilvania] Cluj, 1929: 87-88).

Biserica reformată din satul Băbiu/Bábony, Bábonya/Zaubendorf , județul Sălaj

 
Aladár Kuncz completează: „Echilibrarea înţeleaptă şi inteligentă a naţiunilor, a religiilor, a viziunilor asupra lumii, a obiceiurilor populare, a claselor sociale şi intereselor autoritare externe” – aceasta este ceea ce se numeşte transilvanism în istorie. (Az erdélyi gondolat Erdély magyar irodalmában [Ideea transilvană în literatura maghiară a Transilvaniei], Nyugat, 1/1928. 503.)

Biserica Greco-Catolică din Feiurdeni/Fejérd/Feyert, Feuerd, Feyrdorf , judetul Cluj (în prezent ortodoxă) .

 
surse,
wikipedia
http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/mobil/articoletematice/articol.php?id=117

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: