tudorduică-transsylvanica.ro

Localităţile din regiunile interculturale, plurireligioase şi multietnice, ar trebui să aibe plăcuţe bilingve, trilingve…

În semn de respect pentru istoria Transilvaniei, Banatului, Bucovinei, Dobrogei, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului(vechea regiune istorică Partium/Părțile Ungurești), absolut toate localităţile din aceste regiuni interculturale, plurireligioase şi multietnice, ar trebui să aibe plăcuţe bilingve, trilingve, de câte este nevoie !!!

Străzile ar trebui să fie marcate bilingv, acolo unde o altă comunitate etnică este reprezentativă pentru istoria și prezentul oraşului sau localității respective, cu vechile denumiri maghiare, germane sau săsești, armenești, sârbești, etc…

Sunt chestiuni elementare, de bun simţ. Fără aceste comunităţi etnice, România ar fi fost infinit mai săracă azi…

Ne place să ne lăudăm cu bisericile fortificate şi cu castelele din Ardeal, cu bisericile reformate şi romano-catolice, cu bisericile greco-catolice din lemn ale Maramureşului şi Partium-ului, cu satele minunat construite din Banat, ne lăudăm cu frumoasele oraşe transilvane şi cu tradiţiile unice ale bucovinenilor, apreciem diversitatea și originalitatea satelor din Dobrogea, ne mândrim cu zeci şi sute de intelectuali saşi, maghiari, evrei, armeni, slovaci, sârbi, greci, aromâni sau turci.

Ne plac foarte multe, dar, din păcate, facem mult prea puţin pentru aceste comunităţi, ba mai mult, o mare parte a noastră văd în ei, un fel de rău necesar.

Mare păcat, că nu ştim să apreciem ce am primit de la aceste comunităţi…

Am putea spune, fără a greși prea mult, că Transilvania poate servi drept studiu de caz pentru globalizarea economică şi culturală pe care o trăim cu toții în ultima vreme.

Limbile, confesiunile, stilurile arhitecturale, tradițiile gastronomice sau muzicale ale Transilvaniei sunt dovezi că fenomenul „globalizării” este mai vechi decât cuvântul în sine. Cultura și mentalitatea ardelenilor, sunt dovada vie că a existat un fel de „globalizare”, cu mult înainte decât fenomenul actual…

Da, știu…La mulți români nu le place diversitatea și ar prefera o Românie unitară și omogenă. Indiferent dacă ne place sau nu, multiculturalismul Transilvaniei(și al altor regiuni din România de azi) este una din trăsăturile sale definitorii.

Transilvania(ca și o parte a locuitorilor săi) este regiunea ce ne poate învăţa cele mai multe lucruri despre cum să tratăm diferite culturi, care intră în contact direct.

 

În nici un caz cum am făcut în ultimii zeci de ani…

Comments

  1. Străbunyi Tay - ianuarie 29, 2018 @ 3:20 am

    Mai urgent (și mai de bun-simț) decât amplasarea de plăcuțe multilingve consider că ar fi o „curățenie generală” în nomenclatorul de spații publice prin eliminarea numelor de personalități/toponimelor alogene care nu au nicio tangență cu locațiile respective (pleonasm!). Apoi (sau concomitent) se poate trece la amplasarea indicatoarelor/plăcuțelor multilingve, deși în prea multe dintre aceste locații nu se mai găsește nimeni care măcar să le citească „corect”, cu atât mai mult să mai și înțeleagă ce a citit…
    Cu fezabilitatea stăm și mai rău: consiliile locale, în atribuțiile cărora intră emiterea deciziilor care să pună în practică asemenea acțiuni sunt dominate de indivizi care nu-s interesați de niciun fel de restituiri istorice.

    Reply
  2. Molnár Álmos - ianuarie 29, 2018 @ 10:42 am

    Respectul lipseste desavarsit din majoritatea care administreaza tara!

    Reply

Lasă un răspuns la Molnár Álmos Anulează răspunsul

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: