Maria Băiulescu, scriitoare, militantă pentru emanciparea femeilor din Transilvania

Maria Băiulescu (n. 21 august 1860, Braşov/Kronstadt/Brassó, Marele Principat al Transilvaniei– 24 iunie 1941, Braşov, Regatul României) a fost o scriitoare și militantă, pentru emanciparea femeilor din Transilvania şi România.

A fost fiica protopopului ortodox Bartolomeu şi a Elenei Băiulescu. Maria Băiulescu îşi face studiile la Şcoala Secundară Germană din Brașov şi la Institutul Francez de Domnişoare din Braşov.

Ţine prima conferinţă cu temă feministă în oraşul natal, în anul 1896, cu tema „Rolul femeii în societatea de azi”, urmată de Misiunea femeii române (1901). Membră a Reuniunii Femeilor Românce din Braşov, din 1906, în anul următor devenea preşedinta acesteia (funcţie preluată de la mama ei). Maria Băiulescu a iniţiat crearea Uniunii Generale a Femeilor Române din Transilvania şi Ungaria.

În 1908 a transformat orfelinatul patronat de Reuniune în şcoală de menaj şi industrie casnică, iar în 1920 în şcoală profesională. În timpul Primului Război Mondial (1914 – 1918) s-a refugiat la Iaşi, participând la activităţile Societăţii Ortodoxe, sub patronajul căreia va înfiinţa Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război şi Asociaţia pentru Emanciparea Civilă şi Politică a Femeii Române (1917).

Revenită la Braşov, în 1918, preia conducerea Reuniunii Femeilor Românce şi a Uniunii Femeilor Române şi se dedică asistenţei sociale, activând în mai multe societăţi: Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război, Crucea Roşie, Profilaxia Tuberculzei, Invalizii de Război ş.a.

A debutat în revista Meseriaşul Român cu traduceri din limbile engleză şi franceză, semnând cu pseudonimul „Sulfina”. Cu timpul se afirmă ca publicistă, ajungând să scrie pentru multe dintre marile reviste şi ziare ale vremii. Colaborează cu mai multe publicaţii, printre care „Vatra”, „Familia”, „Gazeta Femeii”, „Tribuna” „Universul literar” etc.

A publicat apoi volume de versuri, proză şi dramaturgie: Note şi impresiuni (1896), Vacanţii (1903) şi Extaz (1908), şi a semnat traduceri din Saltîkov-Şcedrin, Louis de Meurville, H. Bernstein, Ferdinand Freiligrath, Fr. Schiller, H. Sudermann, W. Shakespeare, J. W. Goethe.

Publică, sub pseudonim, proză şi articole politice. Este una dintre puţinele femei care participă şi la scrierea enciclopediei române „Astra”.

A fost distinsă cu medalia „Crucea Reginei Maria”, clasa I şi medalia „Ferdinand I”.

bibliografie
George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012
Mihăilescu, Ştefania, Din istoria feminismului românesc, Editura Polirom, Iaşi, 2002 ISBN 973-681-012-7 p. 168
Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu” Braşov http://colegiulbaiulescu.ro/