Momentul zero al transilvanismului românesc

Momentul zero al transilvanismului românesc, poate fi considerat acela al lucrărilor Dietei Transilvaniei/Erdélyi országgyűlés/Siebenbürgischer Landtag, din anii 1863-64. Lucrările ei s-au ținut la Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben, începând cu 1 iulie 1863.

Alegerile pentru Dietă nu s-au mai ținut după legile din 1791 şi 1848, ci după un nou regulament provizoriu, care prevedea alegerea a 125 de deputaţi şi numirea de către împărat a 40 de persoane (așa numiții „regalişti”).

sursa, http://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/balcescu/201

Votul fiind unul cenzitar(participau cca 83.000 de votanți care plătiseră un impozit de minim 8 florini(inclusiv capitația), față de cca 74.000 de nobili, care beneficiau de vot universal). Astfel, românii aveau 48 deputaţi pentru 1.300.913 locuitori (un deputat la 28.280 persoane), maghiarii 44 deputaţi pentru 568.172 locuitori (un deputat la 12.913 persoane), iar saşii 33 deputaţi pentru 204.031 locuitori (un deputat la 6.370 persoane).

Românii deţineau majoritatea relativă a locurilor în Dietă, cu mult peste reprezentarea firavă de care avuseseră parte în 1848. Din nefericire, deputații maghiari și secui(cu excepția a doi dintre ei) nu au participat la lucrările Dietei, susţinând că forul se întruneşte ilegal.

S-a folosit atunci o argumentaţie şi un discurs, categoric de tip transilvanist, pentru ca deputații români din Dietă, să-și atingă scopurile propuse.

Episcopul unit Alexandru Sterca-Șuluțiu a ținut un discurs în care menționa, explicit, ideea de egalitate a tuturor naţiunilor(cu sensul de etnii) ardelene, sugerând ca limbile principale vorbite în Transilvania să devină limbi obligatorii în şcolile de stat.

„La urma urmei, multitudinea limbilor de la această Dietă reflectă Transilvania însăşi” spunea atunci,
episcopul Alexandru Sterca-Șuluțiu.

Legea pentru folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, pe principiul egalităţii cu limbile germană şi maghiară, a fost promulgată în 6 ianuarie 1865.

Din păcate, pentru scurt timp…

Aș sublinia, că în anul 1863 la universităţiile din Viena şi Pesta studiau cca 100 de români. Dacă adaugăm pe cei de la Teologie din Blaj (114), Sibiu (128) şi Gherla (39) şi pe cei de la Academia de drept din Sibiu (51) numărul studenţilor se ridică până la 425. Cu cei câțiva zeci ce studiau în alte universități ajungem la cel puțin 450 de studenți români.

sursa, https://alchetron.com/Alexandru-Sterca-Sulutiu

De remarcat boicotul deputaților maghiari, la lucrările Dietei din 1863-1864.

S-a pierdut, atunci, un moment extraordinar de favorabil, pentru ca cele trei naţiuni fondatoare și autohtone ale Transilvaniei, sǎ dezbatǎ împreunǎ marile și realele probleme ale patriei comune…

Șansa începutului dezamorsǎrii tensiunilor româno-maghiare(dar nu numai, aveau și sașii sau secuii problemele lor), acumulate după războiul civil din 1848-1849, a fost astfel ratată.

Mai mult decât atât, conducǎtorii politici ai românilor ardeleni au vǎzut în gestul compatrioților lor, nu atât boicotul Dietei în general, cât boicotul recunoaşterii națiunii lor…

surse,

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Dieta_de_la_Sibiu_din_1863

Wagner, Ernst, Istoria saşilor ardeleni, Editura Meronia, Bucureşti 2000

Retegan, Simion, „Epoca care surâde”: Românii în anii liberalismului habsburgic, 1860 – 1865, în Istoria României. Transilvania, vol I, Editura George Bariţiu, Cluj-Napoca 1997 p.987-1175

link,