Rapoltu Mare/Großrapolt/Nagyrápolt

Rapoltu Mare, mai demult Rapolt, în germană Großrapolt, Gross-Rapolten, în maghiară Nagyrápolt, Magyarrápolt, Rápolt, Hunedoara/Hunyad, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.

Sat întemeiat de oaspeții sași, prima mențiune fiind din anii 1332-1334 sub forma Rapolt. În cursul evului mediu, sașii au cam dispărut, satul devenind treptat unul româno-maghiar. Nu a făcut parte din Pământul Crăiesc/Királyföld/Königsboden, ci a fost un sat iobăgesc.

În evul mediu și epoca modernă timpurie a făcut parte din comitatul Hunedoarei/Hunyad vármegye/Hunyader Komitat(1800 C. Hunyadiensis, Trans Marus, in Processu Kéméndiensi).

Câteva date temporale din istoria satului:

1357-nobis magister Jacobus filius Thomae de Rapolth

1526-Oppidum Rapolth, deci satul primește privilegiul de a ține târguri devenind oppidum/mezőváros/Minderstadt.

În anul 1530 este pomenit preotul catolic-k. Johannes Tharnok presbiter de Rapolth.

În anul 1781 este pomenită o nobilă locală – Nagy Rápolti Tarnok(trezorier ?) Matskási Ratz Christina.

În anul 1850, satul avea 1.105 locuitori, din care 905 români și 167 maghiari, 33 evrei, germani și țigani.
870 erau ortodocși, 160 reformați, 53 greco-catolici și 19 romano-catolici.

În anul 1900, din cei 1.144 de locuitori, 933 erau români, 177 maghiari și 25 evrei. 923 erau ortodocși, 178 reformați și 25 mozaici.

De vizitat,
Biserica greco-catolică, secolul XVIII
Biserica ortodoxă, secolul XIX
Biserica reformată, secolele XIV-XV
Castelul Rápolthy–Daniel, secolul XVIII
Castelul contelui Veress din Bobâlna/Bábolna/Baboln, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserica ortodoxă din Bobâlna

Este un sat care se pretează excelent la agro-turism, din păcate s-a făcut prea puțin pentru a-l pune în valoare.

Din păcate, comunitățile maghiară(mai sunt 11 maghiari…) și evreiască practic au dispărut.