tudorduică-transsylvanica.ro

Religii și confesiuni între anii 1899-1930, în regiunile României de azi.

Potrivit recensământului din 1899, în Vechiul Regat erau atestaţi 5.912.520 locuitori, din care 5.451.787 ortodocşi(91,5%), 266.652 mozaici(4,5%),149.667 catolici(2,5%), 44.732 mahomedani (0,7%), 22.749 protestanţi(0,4%), 15.094 lipoveni(0,3%), 5.787 armeano-gregorieni(0,1%) şi 222 locuitori reprezentând alte religii.

Biserica Barboi din Iași, Moldova.

 

Pentru Bucovina, în anul 1900 avem 730.195 de locuitori, din care ortodocşi 500.262(68,5%), mozaici 96.150(13,2 %)romano-catolici 87.105(11,9%), greco-catolici 23.388(3,3%), evanghelici-luterani 19.273(2,6%), lipoveni-ortodocşi de rit vechi 3.544(0,5%), armeano-gregorieni 381(0,05%), alte confesiuni 92.

În Transilvania(inclusiv Banatul şi Partium-ul, adică Crișana-Maramureș-Sătmar, regiuni mai mari decât sunt ele azi), potrivit recensământului oficial din 1910, din populaţia totală evaluată la 5.645.374 locuitori, situaţia religioasă se prezintă astfel:1.761.458 erau ortodocşi (31,1%), 1.293.021 greco-catolici (23%), 1.175.890 romano-catolici (20,8%), 822.090 reformaţi-calvini(14,7%), 283.313 evanghelici-luterani (5%), 204.479 mozaici (3,6%), 65.107 unitarieni (1,15%), 37.829 baptişti (0,66%), 2.006 armeano – catolici, 181 armeano-gregorieni.

Din momentul formării României Mari nu avem la dispoziţie recensăminte riguroase privind confesiunile religioase ale noilor provincii.

O estimare privind anul 1920 o datorăm lui Andre Manstellan , autorul lucrării consacrate României, „La question du minorites en Roumanie”, care ne oferă următoarele date:
la o populaţie de 15.989.580 locuitori existau 11.980.000 ortodocşi (74,9%), 1.307.200 greco – catolici (7,5%), 1.015.000 romano-catolici (6,3%), 700.000 mozaici (4,3%), 560.000 calvini (3,5%), 205.100 luterani (1,2 %), 162.000 mahomedani (1,01 %), 46.500 unitarieni (0,2 %), 7.800 armeano-gregorieni, 980 armeano-catolici, 55.000 baptişti (0,3 %), 41.000 lipoveni-ortodocşi (0,2 %), alte religii 9.000.

Cluj/KolozsvárKlausenburg, Transilvania

 

Potrivit recensământului din 1930 populaţia de religie mozaică locuia, în ordine descrescătoare, în Basarabia (206.958), în Moldova (162.268), Crişana-Maramureş (97.287), Muntenia (94.216), Bucovina (93.101), Transilvania (81.503).

Procentajul mozaicilor, în raport cu populaţia generală a diferitelor provincii era de: 10,9% în Bucovina, 7,2% în Basarabia, 7,0% în Crişana-Maramureş-Sătmar, 6,7% în Moldova, 2,5% în Transilvania, 2,3% în Muntenia, 1,5% în Banat, 0,5% în Dobrogea, 0,2% în Oltenia, 4,2 % în întreaga Românie.

Ortodocşii constituiau 72,6% din populaţie, dar nu reprezentau decât 60.9% din totalul locuitorilor oraşelor, mozaicii fiind următorii, cu 14,3%.

Greco-catolicii reprezentau 7,9 % din populaţia României, în anul 1930. Majoritatea se găseau în Transilvania – 31,1%, singura regiune a României unde îi depăşeau pe ortodocşi, care reprezentau doar 27,8%.

Biserica Stelea din Târgovişte, Valahia

În regiunile Crişana-Sătmar-Maramureş(Partium/Părțile Ungurești) aveam 25,2 % greco-catolici, ceva mai puţin ca ortodocşii.

Romano-catolicii reprezentau 6,8% din populaţia României, în anul 1930.

Cei mai mulţi se găseau în Banat – 34,2%, Crişana-Maramureş-Sătmar -15,3%, Transilvania – 12,8%, Bucovina -11,5 %.

Comments

  1. Nagy Benedek - aprilie 15, 2018 @ 6:05 pm

    Așa se pare că din statustica lui Manstellan lipsesc sașii evanghelici-lutherani !

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: