Rotonda/Körtemplom/Stadtkirche din Geoagiu/Algyógy/Gergesdorf

Rotonda(Körtemplom/Stadtkirche) din Geoagiu, în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf, județul Hunedoara/Hunyad megye/Kreis Hunyad(Eisenmarkt), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen, este o biserică(capelă romanică mai exact) reformat-calvină, inițial romano-catolică, construită, cel mai devreme, la începutul secolului al XII-lea(probabil de către familia nobiliară Ákos), considerată ca fiind cea mai veche biserică din piatră, încă în picioare, de pe actualul teritoriu al României.

Diametrul interior al navei bisericii este de 5,5 m iar lungimea (navă și absidă) este de 7 m în interior și 9 m în exterior.

Edificiul este singura rotondă din ţară care se mai află în picioare. În jurul bisericii există un cimitir, în care primele înmormântări au început să se facă în secolul al XI-lea, în vremea regelui  I. (Szent) László)/Ladislau I (1077 – 1095), iar ultimele în cursul secolului al XVIII-lea.

Localitatea Geoagiu(mai demult Geoagiul de Jos, Geoagiu Joseni, în maghiară Algyógyalfalu, Algyógy, Aldiód, Alsódiód, în germană Gergersdorf, Gergesdorf, Unterdorf, Unter-Gyogy) este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de „Villa Gyog” într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți, în germană Benzenz, Benzendorf, în maghiară Bencenc, în trad. „Satul Benedictinilor”, azi, Aurel Vlaicu.

În anul 1404 domeniul ne apare ca o posesiune regală din comitatul hunedorean-1404 Poss. regalis Gyod in comitatu de Hunyad. În anii 1508 și 1510 apare menționarea documentară a statutului de oppidum/târg/mezőváros/Minderstadt(1508 Opidum. Aldyod, Dyod, 1510 Oppidum nostrum vel curia nostra (regis) Aldyod in regno nostro Transsilvanie).

În anul 1528, când satul a aparținut câțiva ani lui Neagoe Basarab, s-a construit biserica ortodoxă actuală, care din păcate a fost modificată în timp, de la structura ei originală, începând cu secolul al XVIII-lea.

Lângă Rotondă, mai există o altă biserică reformată, din secolul al XVI-lea.

În anul 1786, din cei 1.559-locuitori(români și maghiari), 49% erau iobagi, 38% jeleri, 3% nemeși și 5 persoane erau preoți.

În anul 1900, din cei 2.406 de locuitori, 2.028 erau români, 201 maghiari, 121 evrei și 55 germani. 1.776 erau ortodocși, 262 greco-catolici, 147 reformați, 121 mozaici și 78 romano-catolici.

bibliografie,

HU http://epa.oszk.hu/00900/00979/00015/pdf/068-073.pdf

RO http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=1048