tudorduică-transsylvanica.ro

Ruinele Cetății Adrian/Adorján vára/Königsburg

 

Ruinele Cetății Adrian, în maghiară Adorján vára, în germană Königsburg, de lângă satul Sălard, în maghiară Szalárd, în germană Königsburg, din regiunea Crișana, în maghiară Körösvidék, în germană Kreischgebiet și biserica reformat- calvină, inițial romano-catolică, construită în secolul al XV-lea.

„… În 1277 este ocupată, de la urmaşii direcţi ai constructorului, de către regele Ladislau al IV-lea Cumanul. A fost dăruită imediat lui Toma Borsa şi fiilor săi. A urmat asediul din anul 1294, ordonat de către Andrei al III-lea. Deşi cucerită, a fost lăsată în mâinile foştilor stăpâni.

A fost apoi rezidenţa palatinului Kopasz Borsa între anii 1302-1317, respectiv până la cucerirea sa de către regele Carol Robert. A de­venit cetate regală, asociată titlului de comite de Szabolcs, cel puţin până la 1349.

După acest an ajunge în patrimoniul reginei. În anul 1389, regina Maria a zălogit-o nobililor din familia Jakch, iar la 1395, Sigismund de Luxemburg o dăruieşte lui Nicolae de Zsidó şi fraţilor săi. De la ei, prin divizarea succesiunii trece, în sec. următoare, în stăpânirea familiei denumite Csáki (Engel P., Archontológia. I, p. 265).” – sursa, http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Salard/Salard.htm

Între anii 1291-1294, avem prima atestare documentară a localității Sălard, respectiv : in v. Zalard voyuode„Villa Zalard”.

Încă din anul 1395 avea statut de oppidum(oraș-târg)-oppidum regale Zalard, Zolard.

Pál Geregye, fiul lui Écs, jude al regatului maghiar, a construit Cetatea Adrian la începutul secolului al XIII-lea(1242-1276), imediat după invazia mongolilor. Această cetate a fost, până în secolul al XV-lea, așa numita cetate a „nobililor rebeli”(probabil legat de luptele dintre voievodul transilvănean Kán László/Ladislau Kan al II-lea și regele Ungariei I. Károly/Carol Robert).

Regele Luxemburgi Zsigmond/Sigismund de/von Luxemburg a donat, în anul 1395, Sălardul și Cetatea Adrian familiei nobililor Csáky.

Acesștia au construit o biserică si o mănăstire catolică( o mănăstire mendicantă dedicată Sfintei Fecioare Maria), unde au fost aduși călugări franciscani. Biserica mai există și azi. Pe peretii bisericii (în prezent reformat-calvină) se mai văd încă fresce din secolul al XV-lea. – 1421 claustrum de Zalard in honore beate Virginis.

…”În 1468 congregația provinciei observante din Regatul Ungar s-a ținut la Sălard. Biserica mănăstirii servea în acelaşi timp şi ca loc de înmormântare a membrilor familiei Csáki, astfel în 1468 au fost înhumați aici Francisc Csáki, comite al secuilor şi fiul acestuia, Benedict. În 1533 sub conducerea gvardianului Kamonczi Tamás congregația provinciei hotăreşte amenajarea unei săli pentru bolnavi, din vechea cameră destinată bolnavilor respectiv din trei chilii şi din sala bibliotecii. În 1535 mănăstirea era locuită de 22 de călugări”…sursa text ]ntre ghilimele, http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=436.

După 1558, satul a devenit majoritar reformat-calvin.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ajunge în posesia familiei nobiliare Csernovits, apoi a familiilor Tóth, Barcsay, Topercel.

Localitatea deține din timpuri străvechi dreptul de a organiza târguri și a avut si statut de oraș liber regesc, până în anii 1700.

În timpul năvălirii otomane (sub Pașa Seldi), în anii 1598-1600, majoritatea populatiei a fost ucisă.
Cu toate acestea, în 1665 a avut deja 600 de locuitori, majoritatea iobagi maghiari.

La începutul secolului al XX-lea în localitate au existat urmatoarele confesiuni: reformat-calvină, greco-catolică, romano-catolică, mozaică și baptistă.

Cetatea, împreună cu cetăţile din Şoimi/Sólyom/Schoim şi Sâniob/Szentjobb/Sankt Jobb, a fost aruncată în aer în anul 1711, de imperiali. După explozie au rămas doar zidurile bisericii si ale turnurilor, stând mărturie până în anul 1814. Astăzi se mai pot vedea doar ruinele bătrânului turn, construit din cărămidă, cu o înălţime de 6-7 m.

 

 

Din cei aproximativ 4.300 de locuitori ai comunei, cca 3.050 sunt maghiari, 1.100 români și cca 150 țigani.

sursa foto,
http://lexikon.adatbank.ro/muemlek.php?id=439
wikipedia,

http://www.cetati.medievistica.ro/cetati/Transilvania/S/Salard/Salard.htm

Comments

  1. Gergely Laszlo - decembrie 2, 2017 @ 11:27 am

    interesanta lectura,..multumiri!

    Reply
  2. Adrian Fatu - decembrie 2, 2017 @ 1:30 pm

    Interesant ! Multe multumiri!

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: