tudorduică-transsylvanica.ro

Să spui despre românii ardeleni de azi, că sunt urmașii slugilor ungurilor, mi se pare o josnicie fără margini.

Familia mea şi familiile a sute de mii de ardeleni români au stat drept în faţa oricui, nu în genunchi, cum insinuează o grămadă de derbedei politici și din mass-media, pentru a-și justifica politica naționalist-șovină și xenofobă, ca și veșnica tendință de victimizare a românilor ardeleni(dar și cea de autovictimizare a unor români ardeleni, din păcate).

Descendent al unei familii de preoți din Biertan, înnobilată, din rândurile căreia făcea parte și cunoscutul istoric Florian Aaron, Petru Florianu s-a născut în 1828, ca fiu al parohului Petrus Flore, care a păstorit în Biertan între anii 1842 – 1872. Bunicul său care purta același nume era născut în anul 1791, servind și el ca preot în aceeiași localitate timp de 45 de ani, murind în 31 iulie 1869. Studiile teologice le face la Blaj, perioadă în care-și schimbă numele din Flore sau Florea, în Florianu, obicei frecvent în rândurile tinerimii studioase a Blajului, adeptă a curentului latinist propagat de canonicul Timotei Cipariu, fiind hirotonit în anul 1855.

Tot ce înseamnă azi Transilvania este realizarea noastră a tuturor, maghiari, saşi, secui, români, macedo-români, evrei, armeni, țigani, slovaci, ruteni, cehi, sârbo-croați, polonezi, greci, bulgari sau turci…De la cel mai mare aristocrat al Transilvaniei, până la ultimul jeler. Fiecare după posibilităţi şi conştiinţă.
 
Nu odată am fost jignit(nu doar eu, ci și mulți alți ardeleni români) cu apelativul „urmaş de slugă” al ungurilor, de către diverși ziariști, oameni politici sau pur și simplu de români, care nu au habar despre istoria străbunilor noștri ardeleni.
 
Care se simt urmași de slugă, să se ducă la dăncilă şi la oamenii lui dragnea. Acolo e plin de slugi, acolo vor fi în elementul lor…Și sunt unii ardeleni care o fac de multă vreme. Nu neapărat, doar etnici români…
 
Nimurucilor, de ardeleni să nu vă mai legați fiindcă nu aveți nici dreptul, nici căderea de a ne judeca strămoșii. Care erau ardeleni, cu mult înainte de a exista România ca stat. Cum să comparăm 100 de ani de Românie cu 1000 de ani de Transilvanie ?
 
Românii ardeleni, chiar dacă n-au fost prima roată la căruță, au avut savanți umaniști, militari de excepție, au avut nobilime, au avut avocați și notari, doctori, țărani liberi, moșieri, oameni de afaceri prosperi, scriitori și istorici de talie europeană, muzicieni și profesori universitari, politicieni și comercianți, unii dintre ei proveniți de la cele mai prestigioase universități din patrie și din Europa.
 
Da, au avut și iobagi, jeleri…Mulți, cei mai mulți, după secolul al XVIII-lea, fiindcă, procentual, deveniserăm cei mai mulți. Și-au dus crucea fiecare cum a putut…
 
Dar, să spui despre românii ardeleni de azi, că sunt urmașii slugilor ungurilor mi se pare o josnicie fără margini.
 
Inclusiv pentru „slugile” din Valahia și Moldova care, în 1907, s-au răsculat contra boierilor și arendașilor locali, de bine ce le mergea sub conducerea lor înțeleaptă.
 
N-o să mă cobor la nivelul celor care ne jignesc. Cred, că ați înțeles parabola…
 
Uite un exemplu de „asuprire” maghiară de la Orăştie/Szászváros/Broos. De care au beneficiat toți cei din Orăștie, indiferent că erau sași, români sau maghiari…
 
…””asuprirea” grofilor ne-a lăsat ca amintire, realizările lui Kocsárd Kun, printre care monumentala clădire a Colegiului Reformat, astăzi Colegiul Naţional „A.Vlaicu” unde am urmat şi eu şi părinţii, sora, soţia şi copii mei cursurile, fără să ştim până de curând cui datorăm frumoasa clădire…nu ştiam nici chiar că pe locul unde astăzi se află macheta avionului lui Vlaicu, la intrarea în liceu, se afla bustul ctitorului, gróf Kun Kocsárd.
De asemenea a creat la Geoagiu prima şcoală agricolă, astăzi Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza”.
 
Principalele însuşiri ale caracterului său au fost: hărnicia extraordinară, credinţa imensă, răbdarea faţă de alte confesiuni, ecumenismul, iubirea adâncă de neam şi patrie, respectul faţă de alte naţiuni, demnitatea, spiritul gospodăresc şi economic, dragostea faţă de om „(textul dintre ghilimele aparţine lui Mihut Nicolae din Orăştie).
 
Drept mulţumire, am fi putut da numele lui, măcar uneia din aceste instituţii…
 
Mda, poate într-o altă viaţă şi cu un alt popor…
 
 
foto 1,
 
Friedrich Peter Freiherr Duka von Kádár/Frederic Petru baron Duca de Kádár (n. 1756, Osijek (Slavonia) – d. 29 decembrie 1822, Viena) a fost un aromân, Feldzeugmeister împărătesc austriac și titular al regimentului maghiar de infanterie nr. 39, apoi consilier și conferințiar de stat al împăratului.
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Duka_de_K%C3%A1d%C3%A1r
 
foto 2,
Dionisie Florianu de Olt-Racovița, în germană Dionysius Florianu von Oltrákovicza, (n. 3 mai 1856, Racovița/Oltrákovica/Rakovitza – d. 13 iulie 1921, Viena) a fost un înalt ofițer român în armata K.u.K., ridicat în anul 1917 la gradul de general-maior imperial și înnobilat de împăratul Carol I al Austriei. În registrele militare ale Imperiului Austro-Ungar apare evidențiat sub numele Dionysius Florianu von Oltrákovicza.
 
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_Florianu
 
foto 3,
 
Dr. Ioan Raţiu (n. 19 august 1828, Turda/Torda/Thorenburg – d. 4 decembrie 1902, Sibiu/Hermannstadt/Nagyszeben), om politic transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Naţional Român din Transilvania, al cărui preşedinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai1892 împăratului Francisc Iosif I în numele naţiunii române din Transilvania.
 
A fost descendent al familiei Rácz de Nagylak (Rațiu de Noşlac) din Turda, atestată în Transilvania din secolul al XIV-lea şi reînnobilată, în anul 1625, de către principele Gabriel Bethlen.
 
foto 4,
Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. Vaida-Voevod a debutat politic în anturajul arhiducelui Franz Ferdinand, ca susținător al drepturilor românilor transilvăneni.
 
Strămoșii săi erau din Gârbou și fuseseră înnobilați la 15 noiembrie 1627 de către Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei. Vărul său primar, preotul Gavril Vaida, a fost bunicul mamei lui Corneliu Coposu.

Comments

  1. Filep Kálmán Csaba - ianuarie 31, 2018 @ 4:32 pm

    In loc de nationalism. Tarnsilvanism pemtru oameni culti.Pentru dobitoci( nu vreau sa jignesc vitele cornute) slugarnicie politica.pe genunchi .Nationalismul sa naste din impotenta economica si culturala.
    Pentru intelegatori in Transilvania traiesc Romin-romin, maghiar-maghiar, secui-secui (daca vreau), sasi-sasi si alti.Urmeaza romin-maghiar, maghiar-romin secui in accelasi varianta evrei-magyhiar, evrei-romi si toate combinatia. Armeni-maghiar, armeni- romin. Combinati de nesfirsit. Ce facem cu acei cari nu stiu ca cine sint..Azi lucram la archiva familiara dupa 1920 toate actele oficiala sint bilingva sau trilingva.Tot nationalima af fost exaltat de porci communisti si urmasi lor bandele legelizate de hoti care conduc cea maidistrusa tara din Europa..

    Reply
  2. Annamaria - august 8, 2018 @ 8:30 am

    Respectul meu si toata stima . Va doresc succes D-ul Duica

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: