Sate din Țara Hațegului

Biserica ortodoxă din Râu Alb

Râul Alb/Fehérvíz/WeißFluss, Țara Hațegului/Hátszegvidék, Hatzak/Wallenthal, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.

Avem prima atestare documentară din anii 1411–1412, când este pomenit un  cnez vlah, pe nume Feyruizy.

O situație interesantă, cu caracter excepțional pentru Hațeg: la 1633, câțiva români din Râu Alb au fost făcuți nobili armaliști…

Satul are două biserici, prima, care acum este ortodoxă, a fost construită în secolul al XVI-lea, fiind folosită în comun de reformați și de românii de rit oriental.

În 17 octombrie 1548 a fost remarcat popa Stanciul (Zthanchwl), care se afla în condiție de iobag. Ceva mai târziu, respectiv în 1559, se amintește un Ștefan Popa, fără să avem convingerea că respectivul a fost, într-adevăr, preot.

Un alt nobil, tot cu numele de Ștefan Popa, în vârstă de 30 de ani, mai apare la Râu Alb, ca martor, la 26 iunie 1640.

Ruinele bisericii reformate din Rău Alb.

Unele izvoare dau de înțeles că primul pastor reformat și-ar fi început aici activitatea pe la 1680.

La începtul lui februarie 1792, reformații umblau încă la aceeași biserică ca și greco-catolicii. Comun era și cimitirul.

A doua biserică, construită în 1778 și refăcută după un incendiu în 1838-1839, a fost cea reformată, azi ruinată.

În anul 1910, din cei 414 locuitori, 385 erau români și 28 maghiari. 383 erau greco-catolici, 19 reformați și 7 romano-catolici.