tudorduică-transsylvanica.ro

Satul Malin/Almásmálom/Mühlendorf

Locuitorii din Malin sunt recunoscuți pentru armonia interetnică și pentru frăția creată între români și maghiari, de-a lungul sutelor de ani de conviețuire. Preotul reformat și cel ortodox, slujesc practic împreună, în ambele biserici ale satului.
 
Malin, Mălin, Malina, în maghiară Almásmálom, Málom, în germană Mühlendorf, face parte din regiunea etno-multiculturală Câmpia ArdealuluiErdély Mezőség/Siebenbürgische Heide, din Transilvania/Erdély/Siebenbürgen.
 
Sat renumit pentru producția de mere încă din Evul Mediu.
Localitatea este atestată documentar din anul 1305, cu denumirea de Villa Malom.
 
Până în secolul al XVI-lea, a aparținut familiei nobiliare ardelene Bethlen.
 
În anul 1603, satul a fost distrus de raidurile haiducilor lui Géczi András.
 
În secolul al XVII-lea, satul este împărțit între familiile nobiliare Haller, Bánffy și Wesselény și a fost repopulat cu țărani maghiari și români.
În anul 1603 satul apare ca posesiune a orașului Gherla(Szamosújvári Uradalom, Bálványosváraljai j), iar în anul 1646 satul apare ca aparținând orașului Dej(Maalom, a Dési sókamara birtoka).
În timpul reformei protestante maghiarii trec la calvinism, iar în 1700, românii devin greco-catolici.
 
În anul 1750, satul avea 26 de familii de iobagi/jobbágy, 52 familii de jeleri/zsellér, 15 familii de nomazi/kóborló și 5 familii de nemeși/egytelkes nemes.
 
În secolul al XIX-lea revine din nou familiei Bethlen.
A făcut parte din Comitatul Solnocul Dinăuntru(Interior)/Belső-Szolnok vármegye/ Komitat Inner-Szolnok(1320 comitatus de Zonuk; 1369 in comitatu de Zonul interiori pertinetes).
 
Solnocul Interior a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Transilvaniei, care a funcționat din secolul al XII-lea și până la reforma administrativă din 1876. Capitala comitatului a fost orașul Dej/Dés/Desch.
 
În anul 1876, cea mai mare parte a vechiului comitat a intrat în componența noului comitat Solnoc-Dăbâca/Szolnok-Doboka vármegye/Komitat Sollnock-Dobeschdorf.
 
Biserica reformată a fost construită în 1912, în locul celei vechi din 1766, iar cea greco-catolică(acum ortodoxă și neretrocedată) în 1901, în locul unei biserici mai vechi din lemn.
 
În anul 1910, satul avea 440 de locuitori români, 487 maghiari și 40 de evrei.
 
În anul 2011, satul mai avea cca 460 de locuitori, din care 250 români și 210 maghiari. Evrei nu mai există dinainte de 1989…
 
În schimb avem noi locuitori din Belgia…

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: