tudorduică-transsylvanica.ro

Ținutul Secuiesc există ! Vizitați-l. Și vorbiți după aceea.

Tot văd comentarii penibile la adresa satelor din Secuime și a Secuimii.

Că sunt vai de mama lor de săraci, că nu se pot descurca singuri fără resurse din alte județe, că e la fel ca în Teleorman sau Vaslui.

Mă copii, mereți prima dată și vizitați Secuimea și după aia mai vorbim.

 

Nu sunt ei foarte bogați fiindcă viața în Ținutul Secuiesc e aspră, nimic nu vine de-a gata, fără muncă. Însă, satele lor sunt frumoase aproape fără excepție. Case îngrijite, chiar dacă nu foarte mari, biserici frumoase și puse la punct.

Este imposibil să nu fii fermecat de porțile tradiționale și de mobilierul pictat în culori vesele și vii, de obiectele de ceramică frumos meșteșugite, de frumusețea portului tradițional și a femeilor secuience.

N-ai cum să nu apreciezi fantezia gastronomiei secuiești, ca să nu mai vorbesc de beuturile fine ale pălincarilor secui.

Turismul se dezvoltă cu repeziciune, din păcate infrastructura nu este pusă la punct suficient. Sudul Secuimii, recte Covasna, este denumit și Ținutul Conacelor(curiilor), dar drumurile între sate ca să poți vizita aceste superbe case sunt mai degrabă horror.

M-aș bucura enorm dacă majoritatea satelor din România ar arăta măcar ca „amărâtele” de sate secuiești…

Secuimea este o parte încă vie din Transilvania autentică. Avem multe de învățat de la secui, totul e să și dorim acest lucru.

 

Comparațiile cu alte zone sărace ale României ar fi benefice, doar dacă cei din acele zone și-ar însuși mentalitatea secuilor. Chiar și a celor mai săraci…

 

Apropos de secui…Ei au locuit cam pe unde e Pământul Sașilor. La cererea regelui Ungariei și al voievodului Transilvaniei au acceptat să se mute în cea mai săracă regiune a Ardealului. Fiindcă ei, de peste 900 de ani, au fost grănicerii patriei Transilvania.

Ținutul Secuiesc există !

Comments

  1. Traian - aprilie 20, 2018 @ 4:30 pm

    O fi, poate, natura frumoasa si anumite sate inca bine pastrate (insa putine) dar realitatea economica este fare echivoc, din pacate Harghita si Covasna sunt doua judete sarace, chiar foarte sarace. Sunt cele mai sarace judete din Transilvania si mai sarace decat judetele vecine din Moldova. Si voi arata ca sunt la un nivel de dezvoltare similar cu Teleormanul.
    Motivul este foarte proasta administrare locala si furtul constant al autoritatilor locale, acestea luand marea majoritate a deciziilor legate de economie. Daca in 1995 PIB-ul in aceasta regiune (Harghita, Covasna si Mures) era la 104% din media nationala a PIB-ului/cap de locuitor, anul trecut regiunea era la 94.3% din media nationala. Cel mai rau o duc Harghita care a ajuns la 67.9% din media nationala, si Covasna care a ajuns la 66.5% din media nationala, deci aproape de media unor judete ca Teleorman, Olt sau Vrancea. La asta a dus politica de enclavizare economica a liderilor UDMR.
    La nivel turistic, in ciuda potentialului, cele doua judete au printre cei mai putini turisti straini din Transilvania, iar printre turistii straini marea majoritate vine din Ungaria (care chieltuiesc mai putin decat germanii si izraelienii, cei care viziteaza cel mai mult celelalte regiuni din Romania), localnicii nereusind sa-si diversifice paleta de oaspeti si fiind atractivi aproape numai pentru maghiari si romani. Cateva exceptii sunt reusitele Contelui Kalnoki la Miclosoara si Valea Zalanului sau a celor de la Zabala.
    Cat despre frumusetea locurilor, deci atuurile turistice, cele doua judete au sansa sa-si fi pastrat o serie de sate traditionale, insa si aici cam mai peste tot, arhitectura traditionala cedeaza betoanelor. Mai avem doar cateva sate bine pastrate: Inlaceni si cateva sate in jur, Valea Zalanului. Insa in marea sa majoritate zona s-a uratit enorm in ultimii ani din cauza distrugerii arhitecturii traditionale. Uitati-va cat de urat a devenit Corundul (in ciuda traditiei olaritului, in ghidul Routard este prezentat ca un sat fara sarm unde se vinde o ceramica frumoasa). La nivel de orase iarasi din pacate, nu avem o mare atractie turistica, perioada comunista a trecut prin Miercurea Ciuc, chiar orase ca Odorheiul Secuiesc, Gheorgheni sau Targu Secuiesc, care nu au suferit atat de mult de aceasta boala a blocurilor comuniste, au centre istorice prea mici pentru a fi o atractie majora. Raman deci atractiile naturale, dar cum se taie teribil de mult padurile, riscam sa ramanem si fara acestea. La nivel de dezvoltare a turismului, iarasi judetele Harghita si Covasna sunt printre codasi. Solutia: dezanclavizarea economica si investitia masiva in reabilitarea patrimoniului si construirea de infrastructura (tren, autostrada etc.)

    Reply
    • tduica - aprilie 20, 2018 @ 6:43 pm

      fiecare cu părerea lui. totuși, cred că nu ați înțeles esența postării mele…

      Reply
      • Traian - aprilie 20, 2018 @ 11:34 pm

        Nu ma intelegeti gresit, eu spun obiectiv, ca din punct de vedere economic, din pacate Tinutul secuiesc este in urma fata de restul Transilvaniei (asta arata clar cifrele). Motivul principal este enclavizarea economica (lipsa investitiilor straine de proportii, neatractivitatea economica, incompetenta autoritatilor locale etc.) O regiune mai saraca poate fi insa bogata in multe alte moduri.
        Admir satele frumoase si bine pastrate, insa nu pot sa nu remarc ca in Tinutul Secuiesc acestea isi pierd farmecul, tigla traditionala este inlocuita de cea industriala, portile de lemn incep, incet sa dispara. Primarul de care depinde comuna Valea Zalanului ii critica pe Printul Charles si pe Contele Kalnoki pentru ca doresc sa pastreze arhitectura specifica locului acuzandu-i ca vor sa tina regiunea in loc din punct de vedere economic. Culmea, tocmai de aici ar putea venii dezvoltarea economica. Astfel atuurile regiunii: satele, conacele, natura incep din pacate sa isi piarda din farmec si din autenticitate. Si o regiune care ar fi putut fi un model de sustenabilitate pentru restul Romaniei, din pacate nu mai este. Si iata ca alte regiuni au acum rolul de lider, cum ar fi Sudul Transilvanie (Viscri, Daia, Crit, Cloasterf etc.) regiuni care au stiut sa-si pastreze autenticitatea si au atras multi turisti straini. La fel si satul Rimetea din judetul Alba etc.

        Reply
        • tduica - aprilie 21, 2018 @ 6:28 am

          da, asta era ideea. mulțumesc de comentarii !!! un weekend fain să aveți !

          Reply
    • Dascalu Ana - aprilie 22, 2018 @ 5:50 pm

      Donule Traian ,măcar odată ați trecut prin cele două județe ?

      Reply
  2. Gyula - aprilie 21, 2018 @ 10:40 pm

    Stimate Domn Traian! Am citit cu atentie comentariile Dvs. la articolul acesta, si din pacate nu am inteles explicatiile date de Dvs., ci mai degraba am ramas cu foarte multe neclaritati si intrebari. Nu doresc sa le scriu pe toate (textul meu ar fi triplu ca cel al Dvs.), dar dau cateva exemple:
    1. „cele mai sarace judete din Transilvania „, „mai sarace decat judetele vecine din Moldova”: eu am umblat in multe judete din TRansilvania, si in judetele vecine din Moldova, si din comparatia gospodariilor vazute de mine in diferite sate de loc nu rezulta afirmatiile Dvs. Ba mai mult, am vazut multi turist nu doar din Ungaria in cele doua judete, deci „paleta” de servicii turistice din cele doua judete pare sa fie un pic altfel decat cum sustineti Dvs.
    2. „foarte proasta administrare locala”: exista un studiu unde sunt comparate administratiile locale din diferite judete si din care rezulta ca aceste judete sunt codase la acest capitol? Este interesant, as vrea sa vad si eu acest studiu.
    3. „furtul constant al autoritatilor locale”: peste btot nauzim ca se fura nu numai acolo, dar si in alte judete din tara. De unde stiti Dvs. ca in cele doua judete se fura mai mult ca in alte judete, deci ca din acest motiv aceste doua judete ar deveni codase? Ba mai mult, cand vedem stiri la TV ca s-a furat in diferite judete (la nivel de primari, de consilieri judeteni, etc.), nu aceste doua judete, ci altele sunt mentionate, in special din Moldova si vecinatatile Teleormanului. Cel putin la diferite posturi de TV.
    4.”acestea luand marea majoritate a deciziilor legate de economie.”: Autoritatile locale nu pot lua mai multe decizii decat autoritatile locale din alte judete, caci sunt valabile aceleasi legi in toate judetele. .
    5. ” La asta a dus politica de enclavizare economica a liderilor UDMR.”: Eu nu stiu ca UDMR sa fi obtinut vreo lege economica valabila doar pt. cele doua judete, deci sa fi realizat vreo enclavizare. Dar daca stiti de o asemenea reusita – care sa fi fost o lege probabil si proasta, care sa explice ramanerea in urma a celor doau judete – as fi bucuros sa ne-o impartasiti. Daca nu, inseamna ca aduceti argumente care pur si simplu nu exista.
    Vedeti, atatea intrebari la doar primele 10 randuri ale textului Dvs.
    Nu voi continua decat cu alte doua intrebari, la intamplare:
    6. „enclavizarea economica (lipsa investitiilor straine de proportii,”: in celelate judete din tara sunt peste tot investitii straine de proportii? Nu cred. Cred ca mai degraba putem numara pe o mana marile investitii straine din Romania. Deci nici asta nu este cauza ramanerii lor in urma, a PIB-ului de ” 67.9% din media nationala” (desi, dupa atatea inexactitati ar trebui sa verific si aceste cifre…).
    7. „incompetenta autoritatilor locale”: mie mi se pare cea mai interesanta afirmatie a Dvs. Exista undeva, a facut cineva candva un test, un studiu, o evaluare de „competenta a autoritatilor locale” pe judete, sau pe localitati? As fi extrem de curios sa vad rezultatul acestui test, sa vad in care judete sunt „geniile”, si unde sunt „prosti”.
    Dar ma opresc cu intrebarile, caci cred ca din acestea va dati seama si Dvs. ca explicatiile ramanerii in urma a celor doua judete pe care le ati dat nu prea au o baza reala. Asta inseamna ca probabil altundeva trebuie cautate explicatiile PIB-ului slab.
    Deci astept sa ne prezentati studiile pe baza carora ati afirmat cele de mai sus – in afara procentajului PIB – caci spuneti ca ” eu spun obiectiv”.

    Reply
    • Doru - aprilie 23, 2018 @ 11:04 am

      Enclavizarea exista! Numai strainii de zona nu realizeaza asta…Romanii ar avea ce invata de la Secui cu conditia ca acestia din urma sa le fie prieteni si nu dusmani!! Cat timp vor fi indrumati catre segregatie, vor pierde privilegiu de a fi exemple de conduita civica si sociala….

      Reply
      • Gyula - aprilie 23, 2018 @ 5:51 pm

        As dori sa ne dati niste exemple concrete de „enclavizare”, sa vedem si noi unde este. Eu nu locuiesc acolo (in acest sens sunt „strain”), dar umblu foarte mult pe acolo, si consider ca cunosc situatia. Dar poate nu suficient de bine… de accea va cer ajutorul sa ne explicati concret.

        Reply
      • Feri - aprilie 28, 2018 @ 11:43 am

        D-le Gyula, probabil Doru face parte dintre cei care au cerut pâine și mici în secuime și mai că erau să moară de foame dacă nu treceau câțiva români pe acolo care au lucrat o perioadă în Ungaria.

        Reply
        • tduica - aprilie 28, 2018 @ 4:06 pm

          Sunteți rău cu Doru…Eu cred că și-a spus un punct de vedere la modul onest…El așa crede. Nu a atacat pe nimeni.

          Reply
        • Gyula - aprilie 28, 2018 @ 6:28 pm

          Si eu as dori sa nu ne ofensam reciproc, ci sa venim cu lucruri concrete, verificabile. De altfel chestia cu mici din Odorhei s-a dovedit a fi o facatura, o provocare. Vedeti unde pot duce nedevarurile?

          Reply
          • tduica - aprilie 29, 2018 @ 7:08 am

            exact…ideea e de a reuși un dialog onest. Cred că, românii din secuime sunt împărțiți în două. Cea mai mare parte coabitează cu secuii, fără mari probleme. O mică parte, marea majoritate veniți din Moldova, nu se pot adapta la o societate multietnică. E strict părerea mea…Poate un pic simplificată…

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: