tudorduică-transsylvanica.ro

Ținutul Secuiesc există ! Vizitați-l. Și vorbiți după aceea.

Tot văd comentarii penibile la adresa satelor din Secuime și a Secuimii.

Că sunt vai de mama lor de săraci, că nu se pot descurca singuri fără resurse din alte județe, că e la fel ca în Teleorman sau Vaslui.

Mă copii, mereți prima dată și vizitați Secuimea și după aia mai vorbim.

 

Nu sunt ei foarte bogați fiindcă viața în Ținutul Secuiesc e aspră, nimic nu vine de-a gata, fără muncă. Însă, satele lor sunt frumoase aproape fără excepție. Case îngrijite, chiar dacă nu foarte mari, biserici frumoase și puse la punct.

Este imposibil să nu fii fermecat de porțile tradiționale și de mobilierul pictat în culori vesele și vii, de obiectele de ceramică frumos meșteșugite, de frumusețea portului tradițional și a femeilor secuience.

N-ai cum să nu apreciezi fantezia gastronomiei secuiești, ca să nu mai vorbesc de beuturile fine ale pălincarilor secui.

Turismul se dezvoltă cu repeziciune, din păcate infrastructura nu este pusă la punct suficient. Sudul Secuimii, recte Covasna, este denumit și Ținutul Conacelor(curiilor), dar drumurile între sate ca să poți vizita aceste superbe case sunt mai degrabă horror.

M-aș bucura enorm dacă majoritatea satelor din România ar arăta măcar ca „amărâtele” de sate secuiești…

Secuimea este o parte încă vie din Transilvania autentică. Avem multe de învățat de la secui, totul e să și dorim acest lucru.

 

Comparațiile cu alte zone sărace ale României ar fi benefice, doar dacă cei din acele zone și-ar însuși mentalitatea secuilor. Chiar și a celor mai săraci…

 

A propos de secui…Ei au locuit cam pe unde e Pământul Sașilor. La cererea regelui Ungariei și al voievodului Transilvaniei au acceptat să se mute în cea mai săracă regiune a Ardealului. Fiindcă ei, de peste 900 de ani, au fost grănicerii patriei Transilvania.

Ținutul Secuiesc există !

Comments

  1. Traian - aprilie 20, 2018 @ 4:30 pm

    O fi, poate, natura frumoasa si anumite sate inca bine pastrate (insa putine) dar realitatea economica este fare echivoc, din pacate Harghita si Covasna sunt doua judete sarace, chiar foarte sarace. Sunt cele mai sarace judete din Transilvania si mai sarace decat judetele vecine din Moldova. Si voi arata ca sunt la un nivel de dezvoltare similar cu Teleormanul.
    Motivul este foarte proasta administrare locala si furtul constant al autoritatilor locale, acestea luand marea majoritate a deciziilor legate de economie. Daca in 1995 PIB-ul in aceasta regiune (Harghita, Covasna si Mures) era la 104% din media nationala a PIB-ului/cap de locuitor, anul trecut regiunea era la 94.3% din media nationala. Cel mai rau o duc Harghita care a ajuns la 67.9% din media nationala, si Covasna care a ajuns la 66.5% din media nationala, deci aproape de media unor judete ca Teleorman, Olt sau Vrancea. La asta a dus politica de enclavizare economica a liderilor UDMR.
    La nivel turistic, in ciuda potentialului, cele doua judete au printre cei mai putini turisti straini din Transilvania, iar printre turistii straini marea majoritate vine din Ungaria (care chieltuiesc mai putin decat germanii si izraelienii, cei care viziteaza cel mai mult celelalte regiuni din Romania), localnicii nereusind sa-si diversifice paleta de oaspeti si fiind atractivi aproape numai pentru maghiari si romani. Cateva exceptii sunt reusitele Contelui Kalnoki la Miclosoara si Valea Zalanului sau a celor de la Zabala.
    Cat despre frumusetea locurilor, deci atuurile turistice, cele doua judete au sansa sa-si fi pastrat o serie de sate traditionale, insa si aici cam mai peste tot, arhitectura traditionala cedeaza betoanelor. Mai avem doar cateva sate bine pastrate: Inlaceni si cateva sate in jur, Valea Zalanului. Insa in marea sa majoritate zona s-a uratit enorm in ultimii ani din cauza distrugerii arhitecturii traditionale. Uitati-va cat de urat a devenit Corundul (in ciuda traditiei olaritului, in ghidul Routard este prezentat ca un sat fara sarm unde se vinde o ceramica frumoasa). La nivel de orase iarasi din pacate, nu avem o mare atractie turistica, perioada comunista a trecut prin Miercurea Ciuc, chiar orase ca Odorheiul Secuiesc, Gheorgheni sau Targu Secuiesc, care nu au suferit atat de mult de aceasta boala a blocurilor comuniste, au centre istorice prea mici pentru a fi o atractie majora. Raman deci atractiile naturale, dar cum se taie teribil de mult padurile, riscam sa ramanem si fara acestea. La nivel de dezvoltare a turismului, iarasi judetele Harghita si Covasna sunt printre codasi. Solutia: dezanclavizarea economica si investitia masiva in reabilitarea patrimoniului si construirea de infrastructura (tren, autostrada etc.)

    Reply
    • tduica - aprilie 20, 2018 @ 6:43 pm

      fiecare cu părerea lui. totuși, cred că nu ați înțeles esența postării mele…

      Reply
      • Traian - aprilie 20, 2018 @ 11:34 pm

        Nu ma intelegeti gresit, eu spun obiectiv, ca din punct de vedere economic, din pacate Tinutul secuiesc este in urma fata de restul Transilvaniei (asta arata clar cifrele). Motivul principal este enclavizarea economica (lipsa investitiilor straine de proportii, neatractivitatea economica, incompetenta autoritatilor locale etc.) O regiune mai saraca poate fi insa bogata in multe alte moduri.
        Admir satele frumoase si bine pastrate, insa nu pot sa nu remarc ca in Tinutul Secuiesc acestea isi pierd farmecul, tigla traditionala este inlocuita de cea industriala, portile de lemn incep, incet sa dispara. Primarul de care depinde comuna Valea Zalanului ii critica pe Printul Charles si pe Contele Kalnoki pentru ca doresc sa pastreze arhitectura specifica locului acuzandu-i ca vor sa tina regiunea in loc din punct de vedere economic. Culmea, tocmai de aici ar putea venii dezvoltarea economica. Astfel atuurile regiunii: satele, conacele, natura incep din pacate sa isi piarda din farmec si din autenticitate. Si o regiune care ar fi putut fi un model de sustenabilitate pentru restul Romaniei, din pacate nu mai este. Si iata ca alte regiuni au acum rolul de lider, cum ar fi Sudul Transilvanie (Viscri, Daia, Crit, Cloasterf etc.) regiuni care au stiut sa-si pastreze autenticitatea si au atras multi turisti straini. La fel si satul Rimetea din judetul Alba etc.

        Reply
        • tduica - aprilie 21, 2018 @ 6:28 am

          da, asta era ideea. mulțumesc de comentarii !!! un weekend fain să aveți !

          Reply
          • George - aprilie 24, 2020 @ 7:36 am

            am citit comentariile. unele pertinente, informate, altele mai departe de realitatea concreta. un lucru este sigur: farmecul acestei zone este incontestabil! celor care au dubii, le recomand sa viziteze secuimea si sa faca o comparatie de bun simt cu orice regiune din sud. in opinia mea, nu exista termen de comparatie… din niciun punct de vedere! cand am trecut prin localitati din dolj, gorj, teleorman, calarasi, etc. am respirat acel aer trist al pauperitatii, al neputintei si, mai ales, al blazarii si al lipsei de vointa! infrastructural, secuimea, asemeni transilvaniei, a fost lasata deliberat in urma de un stat centralist, complet anacronic!

    • Dascalu Ana - aprilie 22, 2018 @ 5:50 pm

      Donule Traian ,măcar odată ați trecut prin cele două județe ?

      Reply
    • TIVAI MIKLÓS - ianuarie 11, 2019 @ 6:59 pm

      Analiză de loc obiectivă, chiar dușmănoasă și mincinoasă, pe deasupra. De ar fi spus Vadim, Funar, sau vreun alt român verde…

      Reply
    • Miklos - aprilie 23, 2019 @ 7:53 am

      Un om care face pe eruditul cu economia dar nu aduce in vedere fondurile investite de bucuresti in regiune nu poate fi decat un manipulator (avand in vedere pagina, mari sanse securist).

      Reply
  2. Gyula - aprilie 21, 2018 @ 10:40 pm

    Stimate Domn Traian! Am citit cu atentie comentariile Dvs. la articolul acesta, si din pacate nu am inteles explicatiile date de Dvs., ci mai degraba am ramas cu foarte multe neclaritati si intrebari. Nu doresc sa le scriu pe toate (textul meu ar fi triplu ca cel al Dvs.), dar dau cateva exemple:
    1. „cele mai sarace judete din Transilvania „, „mai sarace decat judetele vecine din Moldova”: eu am umblat in multe judete din TRansilvania, si in judetele vecine din Moldova, si din comparatia gospodariilor vazute de mine in diferite sate de loc nu rezulta afirmatiile Dvs. Ba mai mult, am vazut multi turist nu doar din Ungaria in cele doua judete, deci „paleta” de servicii turistice din cele doua judete pare sa fie un pic altfel decat cum sustineti Dvs.
    2. „foarte proasta administrare locala”: exista un studiu unde sunt comparate administratiile locale din diferite judete si din care rezulta ca aceste judete sunt codase la acest capitol? Este interesant, as vrea sa vad si eu acest studiu.
    3. „furtul constant al autoritatilor locale”: peste btot nauzim ca se fura nu numai acolo, dar si in alte judete din tara. De unde stiti Dvs. ca in cele doua judete se fura mai mult ca in alte judete, deci ca din acest motiv aceste doua judete ar deveni codase? Ba mai mult, cand vedem stiri la TV ca s-a furat in diferite judete (la nivel de primari, de consilieri judeteni, etc.), nu aceste doua judete, ci altele sunt mentionate, in special din Moldova si vecinatatile Teleormanului. Cel putin la diferite posturi de TV.
    4.”acestea luand marea majoritate a deciziilor legate de economie.”: Autoritatile locale nu pot lua mai multe decizii decat autoritatile locale din alte judete, caci sunt valabile aceleasi legi in toate judetele. .
    5. ” La asta a dus politica de enclavizare economica a liderilor UDMR.”: Eu nu stiu ca UDMR sa fi obtinut vreo lege economica valabila doar pt. cele doua judete, deci sa fi realizat vreo enclavizare. Dar daca stiti de o asemenea reusita – care sa fi fost o lege probabil si proasta, care sa explice ramanerea in urma a celor doau judete – as fi bucuros sa ne-o impartasiti. Daca nu, inseamna ca aduceti argumente care pur si simplu nu exista.
    Vedeti, atatea intrebari la doar primele 10 randuri ale textului Dvs.
    Nu voi continua decat cu alte doua intrebari, la intamplare:
    6. „enclavizarea economica (lipsa investitiilor straine de proportii,”: in celelate judete din tara sunt peste tot investitii straine de proportii? Nu cred. Cred ca mai degraba putem numara pe o mana marile investitii straine din Romania. Deci nici asta nu este cauza ramanerii lor in urma, a PIB-ului de ” 67.9% din media nationala” (desi, dupa atatea inexactitati ar trebui sa verific si aceste cifre…).
    7. „incompetenta autoritatilor locale”: mie mi se pare cea mai interesanta afirmatie a Dvs. Exista undeva, a facut cineva candva un test, un studiu, o evaluare de „competenta a autoritatilor locale” pe judete, sau pe localitati? As fi extrem de curios sa vad rezultatul acestui test, sa vad in care judete sunt „geniile”, si unde sunt „prosti”.
    Dar ma opresc cu intrebarile, caci cred ca din acestea va dati seama si Dvs. ca explicatiile ramanerii in urma a celor doua judete pe care le ati dat nu prea au o baza reala. Asta inseamna ca probabil altundeva trebuie cautate explicatiile PIB-ului slab.
    Deci astept sa ne prezentati studiile pe baza carora ati afirmat cele de mai sus – in afara procentajului PIB – caci spuneti ca ” eu spun obiectiv”.

    Reply
    • Doru - aprilie 23, 2018 @ 11:04 am

      Enclavizarea exista! Numai strainii de zona nu realizeaza asta…Romanii ar avea ce invata de la Secui cu conditia ca acestia din urma sa le fie prieteni si nu dusmani!! Cat timp vor fi indrumati catre segregatie, vor pierde privilegiu de a fi exemple de conduita civica si sociala….

      Reply
      • Gyula - aprilie 23, 2018 @ 5:51 pm

        As dori sa ne dati niste exemple concrete de „enclavizare”, sa vedem si noi unde este. Eu nu locuiesc acolo (in acest sens sunt „strain”), dar umblu foarte mult pe acolo, si consider ca cunosc situatia. Dar poate nu suficient de bine… de accea va cer ajutorul sa ne explicati concret.

        Reply
        • László - ianuarie 9, 2019 @ 6:44 am

          Stimate Domnule Gyula ( Kedves Gyula)

          Eu sunt din Ținutul Secuiesc, am crescut acolo, am terminat acolo școala ( în limba maghiară) și am plecat de acolo în lipsa oportunităților.
          Vă dau câteva exemple de enclavizare:
          – menținerea unei mentalități ancorată în trecut referitor la Autonomia teritorială. Eu, ca și maghiar din zonă, consider că în spiritul actual de Europa unită (care, din păcate, devine tot mai mult istorie) nu cred că acesta este soluția.
          – ziarul Hargita Népe din Miercurea Ciuc are în proporție de 80% știri din Ungaria, creând o atmosfera de “ apartenență”
          – nu există o dorință reala al conducătorilor de acolo de a asigura oportunitatea tinerilor să învețe limba româna care le poate asigura o carieră pe măsură ( să nu uităm că majoritatea celor care sunt acum plecați au început în țară). Cum se putea face asta? De exemplu prin organizarea unor tabere de copii cu studente române, care, în schimbul unei cazări și mese ar fi învățat copii secui limba română.

          Căt despre economie, ajtoritățile din Blaj ( o localitate mult mai mica decât M. Ciuc sau Sf. Gheorghe) au reușit ca Bosch Rextroth să aibă o fabrică prin zonă. La Tg. Jiu Autoliv deschide o fabrică ( de altfel tot aceasta companie este singura care are fabrică și la Sf. Ghorghe, dar nu prea gasește oameni). Dcă politicienii din zonă ar dori să ajute oamenii de acolo, ar milita pentru aeroportul din Brașov, autostrada etc. Dar nu fac.
          În schimb creeaza probleme false pe care le rezolvă.

          Cam atăt. Eu mă consider un exemplu care poate fi urmat.
          Fiind copil secui, am învățat limba română, am făcut facultatea în română și acum sunt director adjunct la un centru de inginerie al unei companii multinaționale. Nu spun ca să mă laud, ci spun că se piate cu voință și susținere.

          Reply
          • Dan - aprilie 21, 2019 @ 7:32 pm

            Corect punctat. Asa zisul tinut secuiesc este o zona slab dezvoltata, dar cu oameni gospodari, gospodarii frumoase, oameni cu bun simt, atat romanii cat si maghiarii. Convetuirea noastra ar fi foarte buna daca politicul nu si-ar baga coada cu solicitarea autonomiei si restul….

      • Feri - aprilie 28, 2018 @ 11:43 am

        D-le Gyula, probabil Doru face parte dintre cei care au cerut pâine și mici în secuime și mai că erau să moară de foame dacă nu treceau câțiva români pe acolo care au lucrat o perioadă în Ungaria.

        Reply
        • tduica - aprilie 28, 2018 @ 4:06 pm

          Sunteți rău cu Doru…Eu cred că și-a spus un punct de vedere la modul onest…El așa crede. Nu a atacat pe nimeni.

          Reply
        • Gyula - aprilie 28, 2018 @ 6:28 pm

          Si eu as dori sa nu ne ofensam reciproc, ci sa venim cu lucruri concrete, verificabile. De altfel chestia cu mici din Odorhei s-a dovedit a fi o facatura, o provocare. Vedeti unde pot duce nedevarurile?

          Reply
          • tduica - aprilie 29, 2018 @ 7:08 am

            exact…ideea e de a reuși un dialog onest. Cred că, românii din secuime sunt împărțiți în două. Cea mai mare parte coabitează cu secuii, fără mari probleme. O mică parte, marea majoritate veniți din Moldova, nu se pot adapta la o societate multietnică. E strict părerea mea…Poate un pic simplificată…

  3. Nicolae (Miklos) - ianuarie 8, 2019 @ 4:44 pm

    VAI.-DE-NOI. Veniti si veti vedea.Tinutul secuiesc exista de acum 1000 de ani! SI VOM EXISTA in continuare. Judetele Hagita si Covasna ar putea TRAI numai din industria turismului si a apei minerale. Nu cred ca cineva nu a auzit de BORSEC – ( in traducere SCAUNUL VINULUI) BODOC ; BIBORTENI; PERLA HARGHITEI; PERLA COVASNEI s.m.d. Haideti convingeti-va !

    Reply
  4. Beke Ernő - ianuarie 9, 2019 @ 9:44 am

    Si eu am o parere, mai de graba o observatie: Multi romíni vin in Secuime, din celelelte parti al Romaniei, fiind transferati din interes de serviciu, si nu numai, si am observat ca nu trece mult timp, apare familia lui, apoi vin rudele, prieteni, cunostiintele si se aseaza „vatra” la acest tinut secuiesc slab dezvoltat. Aici petrec zilele, anii, viata lor, dar nici unuia nuntrece in cap ca sa se intoarca la pamintul natal, de si anual fac vizite la localitati „mult mai mult dezvoltat” de unde au venit….

    Reply
  5. Sebők Mihály - ianuarie 15, 2019 @ 9:48 am

    Unii vorbesv de sărăcia secuilor iar alții nu recunosc existența lor. Acuma nu vreu să mă ocup cu istoria detailată, pentrucă nu e timp și loc pentru așaceva și pentru că aș porni o avalanșă de replici cei care nu duc nicăier. Voi continua!

    Reply
  6. Sebők Mihály - aprilie 22, 2019 @ 11:20 am

    Păcat de poporul romăn că este ținut de secole în minciunii și ură, nu merită așa ceva, pentru că sînt niște oameni cu bună intenții, prietenoși și gata să ajute la nevoie. Să nu ascultați pe politicieni voștri corupți și incopetenți, veniți și convingețivă!

    Reply
  7. feritata - mai 3, 2019 @ 8:49 pm

    Vad ca unii „analisti” o dau cu autoritatile locale care nu isi fac treaba si as vrea sa ne spuna daca stiu care este circuitul banilor incasati din taxe si impozite,ca sa stim cu cine discutam!! Orice investitor normal la cap,investeste acolo unde exista in primul rand infrastructura pentru transport si mana de lucru ieftina si nu stiu in ce masura autoritatile locale pot rezolva aceste probleme!! Daca autoritatile centrale rezolvau problema autostrazilor,in mod cert tinutul secuiesc era cea mai dezvoltata zona turistica a Romaniei,avand in vedere frumusetea peisajelor,resursele de ape minerale si posibilitatile de cure balneare!! Nu sunt un fan udmr,dar nu poti acuza udmr -ul pentru faptul ca cele doua judete secuiesti au primit cele mai mici repartitii de bani din bugetul central,sau ca nu se construieste autostrada in zona!! Cati turisti europeni credeti voi ca isi vor baga masinile in hartoapele romanesti,chiar daca putine tari au peisajele si frumusetile Romaniei?? Romanasii care neaga existenta Tinutului secuiesc sunt niste indivizi care si-au baut cerneala la scoala si habar nu au de istoria si geografia Romaniei si cred ca nu merita sa-i bagam in seama!!

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte