tudorduică-transsylvanica.ro

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului)/Zágra(Radnavidék)/Zagern(Rodnaer Kreis)

Zagra(Valea Rodnei, Ţara Năsăudului), în maghiară Zágra(Radnavidék), în germană Zagern, Sagra, Zagersdorf(Rodnaer Kreis) este un vechi sat năsăudean.
 
Numele satului este de origine slavică însemnând dincolo de munți/hegyen túl. Prima menționare documentară vine din anul 1440-poss. v. destituta Zagra, Sagra.
 
Este vorba de actul de zălogire, din 21 ianuarie 1440, prin care regina Elisabeta a Ungariei le dăruia nobililor din familia Jakch domeniul, ce aparţinea de comitatul Solnocul Interior(Dinăuntru, Someșan, Belső-Szolnok vármegye, Komitat Inner-Sollnock), şi cuprindea cetatea şi târgul Rodnei cu satele Maieru, Sângeorz, Feldru, Rebra de Sus şi Rebra de Jos, Telciu, Năsăud, Salva, Zagra şi Mocod.
 
sursa
(Nicolae Drăganu, Toponimie şi istorie, Cluj,1928, p.161. Documentul publicat din colecţia lui I. Kemény pare să fie însă suspect cf. S. Goldenberg, Contribuţie la istoria Bistriţei şi a Văii Rodnei la începutul secolului al XVI-lea, în “Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Series IV. Historia, 1960, fasc.1, p.64-65.).
 
Din anul 1475 satele de pe Valea Rodnei trec în Districtul Săsesc al Bistriței/Beszterce vidék/Bistritzer Distrikt, Nösnerland.
 
În 3 iunie 1475, regele Mátyás/Matia/Matthias trece sub jurisdicţia oraşului Bistriţa/Bistritz, Nösen/Beszterce satele de pe Valea Rodnei.
 
Oraşul avea dreptul de acum să adune pentru rege veniturile acestuia, ordinare şi extraordinare, datorate de locuitorii districtului sau ai domeniului cetăţii regale Rodna/Radna vára/Rodnaer Burg.
 
Obligaţia conducerii orașului Bistriţei era de a strânge pentru rege de la români, datul oilor (quinquagesima ovium) şi banii oastei (pecuniae exercituales).
 
Oraşul mai trebuia, prin intermediul unui castelan(pârcălab), să se îngrijească ca satele rodnene să-şi îndeplinească întocmai obligaţiilor lor militare tradiţionale faţă de cetatea Rodnei.
 
Începând cu secolul al XVI-lea, “contribuţiile românilor” (contributiones Valachorum) în bani şi în natură din “pertinenţele” districtului vor apare cu regularitate în socotelile privind dările adunate pentru rege şi, mai apoi, pentru principe de oraşul Bistriţa.
 
Districtul Rodnei era invidiat de locuitorii comitatelor învecinate, fie ei români sau maghiari, deoarece se bucurau de mai vechile libertăţi ale domeniilor cetăţilor regale, fiind practic lipsit de nobili sau iobagi.
 
sursa,
http://www.historica-cluj.ro/anuare/AnuarHistorica2002/02.htm
 
Între anii 1764-1851 satul va intra în cadrul Graniței Militare Transilvănene/Siebenbürgische Militärgrenze/Erdélyi határőrvidék(Naszódi II. Rogyhőrezr. 11. szd.).
 
În anul 1880, din cei 1.127 de locuitori, 1.087 erau români, 30 țigani și 40 diverși, maghiari, evrei, sași… 1.105 locuitori erau de confesiune greco-catolică.
 
La recensământul din 1930 au fost înregistrați în satul Zagra 1.305 locuitori, dintre care 1.250 români, 26 țigani, 17 evrei, 7 maghiari și 5 germani.
 
Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.264 greco-catolici, 17 mozaici, 13 ortodocși, 5 romano-catolici, 4 luterani și 2 reformați.
 
Satul are două biserici. Prima, este Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, ce a aparținut confesiunii greco-catolice. Vechea bisericuță de lemn a fost adusă în Zagra în anul 1789 din satul Perișor, mai demult Curtuiușu de Jos, Curtuiușu Becleanului/Bethlenkörtvélyes/Ober-Birndorf.
 
A doua este din piatră, tot greco-catolică, construită în anul 1924.
 
Aici s-a născut Nicolae Drăganu (1884-1939), filolog, lingvist, lexicograf și istoric literar, primar al municipiului Cluj/Kolozsvár/Klausenburg, membru titular al Academiei Române.
 
De vizitat și Lacul Zagra sau Tăul lui Alac, unde veți găsi nenumărate țestoase de apă dulce, țestoase cu coadă lungă, sau broaște cu covată.
 
surse fotografii,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Zagra
 
http://www.harta-verde.ro/proiecte/custodie-arii-naturale-protejate/lacul-zagra

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: