tudorduică-transsylvanica.ro

Biserica ortodoxă din Transilvania a fost mai degrabă nefavorabilă unirii cu Vechiul Regat, pe când cea greco-catolică a fost, aproape în totalitate, pro-unire.

Din foarte multe surse documentare constat un fapt mai degrabă surprinzător pentru mulți dintre noi.   Înainte de momentul 1 decembrie 1918 biserica ortodoxă din Transilvania a fost mai degrabă nefavorabilă unirii cu Vechiul Regat, pe când cea greco-catolică a fost, aproape în totalitate, pro-unire.   Una din explicații, probabil cea mai importantă, este aceea a autonomiei bisericii ortodoxe din...

tduica / aprilie 17, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism / 2 Comments

16 aprilie 1762: se înființează regimentele grănicerești valahe/românești din Transilvania

16 aprilie 1762: Printr-un decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Terezia, se înființează regimentele grănicerești valahe/românești: Regimentul I la Orlat/Winsberg/Orlát și Regimentul II la Năsăud/Nussdorf/Naszód.   Începea, pentru comu­nităţile româneşti militarizate din Transilvania, o perioadă de modernizare, care va in­fluenţa pozitiv evoluţia naţiunii românești din Transilvania, până în zilele noastre.   Granița Militară Transilvăneană, în germană Siebenbürgische Militärgrenze, în maghiară...

tduica / aprilie 16, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

O istorie ocultată cu premeditare. Nobilimea de origine românească din Ardeal, Banat, Partium/Părțile Ungurești sau Bucovina

  Românii din Ardeal, Banat, Partium/Părțile Ungurești, sau Bucovina, în afară de apartenenţa la clasa oamenilor liberi, a iobagilor saau a jelerilor au avut acces – în număr destul de ridicat – la condiţia nobiliară(mică, mijlocie şi uneori chiar mare, aristocratică), de-a lungul îndelungatei istorii a Transilvaniei şi a celorlalte regiuni din fostul regat maghiar, din principatul ardelean, sau din...

tduica / aprilie 14, 2018 / Documente, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Personalități transilvănene, Regionalism, Relații interetnice, Transilvania / 3 Comments

Religii și confesiuni între anii 1899-1930, în regiunile României de azi.

Potrivit recensământului din 1899, în Vechiul Regat erau atestaţi 5.912.520 locuitori, din care 5.451.787 ortodocşi(91,5%), 266.652 mozaici(4,5%),149.667 catolici(2,5%), 44.732 mahomedani (0,7%), 22.749 protestanţi(0,4%), 15.094 lipoveni(0,3%), 5.787 armeano-gregorieni(0,1%) şi 222 locuitori reprezentând alte religii.   Pentru Bucovina, în anul 1900 avem 730.195 de locuitori, din care ortodocşi 500.262(68,5%), mozaici 96.150(13,2 %)romano-catolici 87.105(11,9%), greco-catolici 23.388(3,3%), evanghelici-luterani 19.273(2,6%), lipoveni-ortodocşi de rit vechi 3.544(0,5%),...

tduica / aprilie 14, 2018 / Documente, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

O șansă aproape ratată: Cetatea Báthory/Báthory vár/Burg Báthory din Șimleu Silvaniei

O altă șansă, aproape ratată, din punct de vedere al restaurării patrimoniului dar și al turismului este Cetatea Báthory/Báthory vár/Burg Báthory din Șimleu Silvaniei, în maghiară Szilágysomlyó, (în traducere Șimleu Sălajului), în germană Schomlenmarkt. Face parte din regiunea istorică Partium/Părțile Ungurești, mai exact din provincia Crișana/Körösvidék/Kreischgebiet/Kriszana.   Oraşul Șimleu, mai demult Şimleu, Şimlău, Şimleul Sălajului, Şimleul Sălagiului/Szilágysomlyó, Somlyó/Schomlenmarkt, Schomelmarkt, Schemlenmarkt,...

tduica / aprilie 13, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre Dipșa/Dirbach/Dürrbach/Dipse, Ţara Bistriţei/Nösnerland/Beszterce vidéke

Dipșa, mai demult Dipșe, în dialectul săsesc Dirbach, Dirbâc, în germană Dürrbach [in Nösnerland, Nösnergau], în maghiară Dipse, Ţara Bistriţei/Nösnerland/Beszterce vidéke, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen. Sat săsesc, atestat documentar din anul 1332, cu denumirile de Gypsa, Guypsa(Tychmanus pleb. de Gypsa, Tyczmannus pleb. de Gypsa, Guypsa). Numele german al satului se traduce Pârâul uscat. În anul 1450, avem prima mențiune documentară a construcției unei plebanii-case parohiale-Pfarrhaus-k. Felicianus...

tduica / aprilie 11, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Domul Catolic din Timișoara(Catedrala Sfântul Gheorghe)/Temeswarer Dom(Dom zum Heiligen Georg)/Temesvári Szent György Római Katolikus Székesegyház/Dómtemplom.

File de istorie bănățeană… Despre Domul Catolic din Timișoara(Catedrala Sfântul Gheorghe), în germană Temeswarer Dom(Dom zum Heiligen Georg), în maghiară Temesvári Szent György Római Katolikus Székesegyház/Dómtemplom, în sârbo-croată Катедрала Светог Ђорђа у Темишвару или Римокатоличка купола/Katedrala Svetog Đorđa u Temišvaru ili Rimokatolička kupola.   La 6 august 1736 piatra de temelie a Domului a fost pusă de către episcopul Euseb Anton...

tduica / aprilie 11, 2018 / Documente, Istorie Banat, Localități din Banat, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 2 Comments

Despre Nireș, în maghiară Szásznyíres, în săsește Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel

Nireș, colocvial Mniriș, mai demult Sasnireş, Sas-Mireşu, Sasmireşu, în maghiară Szásznyíres, Nyíres, în traducere „Mestecănișu Săsesc”, în dialectul săsesc Niresch, în germană Nieresch, Birkendörfel, în trad. „Sătucul cu Mesteceni”, „Mestecăniș” este un sat situat azi în județul Cluj/Kolozs megye/Kreis Klausenburg, Transilvania/Erdély/Siebenbürgen/Siweberjen.   Aparține administrativ de comuna Mica/Mikeháza/Michelsdorf. Face parte din regiunea etnografică Câmpia Transilvaniei(Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană...

tduica / aprilie 9, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Georgius de Septemcastris, uneori și Georgius de Hungarica, Frater Georgius, Rumeser Student(Studentul romoșan), Namenloser Mühlbacher

File de istorie transilvană… Georgius de Septemcastris, uneori și Georgius de Hungaria, Frater Georgius, Rumeser Student(Studentul romoșan), Namenloser Mühlbacher, (n. 1422, Romos/Rumessdorf/Romosz, comitatul Hunedoara/Hunyad – d. 1502, Roma) a fost un tânăr călugăr dominican deportat din Sebeș/Mühlbach/Szászsebes în Turcia, unde a trăit ca sclav între 1438-1458. A redactat lucrarea Tractatus de moribus, condictionibus et nequicia Turcorum, publicată la Roma în...

tduica / aprilie 9, 2018 / Documente, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Personalități transilvănene, Relații interetnice / 0 Comments

Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten și Câmpia Ardealului/Erdélyi Mezőség/Siebenbürgische Heide

Despre satul Stoiana/Esztény, Esztevény/Esten din actualul județ Cluj(Cojocna)/Kolozs megye/Kreis Klausenburg(Kolos), Transilvania/Erdély/Siebenbürgen. Face parte din regiunea etno-culturală Câmpia Transilvaniei(colocvial Câmpia Ardealului), în maghiară Erdélyi Mezőség, în germană Siebenbürgische Heide( intră aici şi o parte din Ţara Bistriţei, Nösnerland, Beszterce vidéke, din păcate aproape complet depopulată de saşi), astăzi populată de maghiari, români şi ţigani, mai puţin de saşi și evrei…   Înainte de...

tduica / aprilie 8, 2018 / Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

Despre generalul de origine bănățeană Klapka György/Georg Klapka

Klapka György, născut Georg Klapka s-a născut în 7 aprilie 1820 la Timișoara/Temesvár/Temeswar/Темишвар în Banat/Bánság/Банат. Familia sa era de origine germană, provenită din regiunea Moravia, parte a Cehiei de astăzi. Făceau parte din mica nobilime locală. Bunicul său a emigrat în Arad, iar tatăl său a ajuns în Timișoara.   Mama sa (Julianna Kehrer)a murit, când Klapka avea doar 4...

tduica / aprilie 7, 2018 / Istorie Banat, Localități din Banat, Patrimoniu Transilvania și Banat, Relații interetnice / 0 Comments

Întrebarea secolului: Unde sunt reprezentați românii ardeleni în stema Transilvaniei

De câte ori postez, pe diferite pagini sau grupuri, stema Transilvaniei urmează, invariabil, întrebarea: dar unde sunt reprezentați românii ardeleni pe acea stemă ?   Cine nu a înțeles până acum, cât de stupidă este această întrebare, nu va înțelege niciodată de ce este Transilvania diferită…   Pun și eu o întrebare: unde sunt reprezentați românii ardeleni pe stema României...

tduica / aprilie 6, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Regionalism, Relații interetnice / 1 Comment

Despre românii argyeleni și boierii minune

Boierii români din Valahia și Moldova au luptat pentru unirea principatelor române, încă din secolul al XIV-lea… Au avut grijă de țărani, care trăiau ca în sânul lui Avram și se numeau rumâni… «fiece rumân să rămâie veșnic în această stare», decretează Mihai-Viteazul, marele unificator al ungurilor din Partium, după cum bănuiesc, că doar are o statuie, cât Colosul din...

tduica / aprilie 6, 2018 / Transilvania / 2 Comments

4 aprilie 1920, „Ziua Victoriei” Bucureștiului asupra regiunilor alipite(cu largul concurs al oportuniștilor politici regionali)

În 4 aprilie 1920, a intrat în vigoare Decretul-Lege nr. 1462, prin care s-a pus capăt tuturor formelor regionale de conducere, din Transilvania, Bucovina şi Basarabia, deci şi a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și Părților Ungurești(Partium). „Pe 9 decembrie Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria se stabilește la Sibiu, vechea capitală a Transilvaniei. Condus de...

tduica / aprilie 4, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Banat, Istorie Transilvania, Localități din Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Personalități transilvănene, Regionalism / 0 Comments

Băncile românești din Transilvania, între anii 1900-1915

În anul 1900, Transilvania istorică avea 153 de bănci: 90 erau ale burgheziei maghiare (circa 59%) cu valoarea împrumuturilor de 121.598.700 coroane; 46 erau ale burgheziei româneşti (30%) cu împrumuturi de 40.192.700 coroane şi 17 ale celei săseşti (11%) cu împrumuturi în valoare de 127.742.500 coroane.   sursa, Bodor Antal, Az erdelyreszi penzintezetek (Instituţiile financiare din părţile Transilvaniei), în Kozgazdasi...

tduica / aprilie 3, 2018 / Autonomie, Documente, Istorie Transilvania, Patrimoniu Transilvania și Banat, Regionalism / 0 Comments

1 2 3 4 5 … 16
%d blogeri au apreciat: