tudorduică-transsylvanica.ro

Hurut armenesc de Gherla

Armenii au fost primii care au descoperit pentru prima oară un condiment crud uscat folosit în fierberea supelor. Pentru că erau adesea nevoiți să fugă din calea năvălitorilor, iar în drumul lor aveau parte și de o climă aspră, au învățat să pregătească ceva ce putea fi ușor de transportat, astfel a apărut hurutul.

Hurutul este un produs special al zonei municipiului Gherla preparat din lapte gras (de bivoliţă sau vacă) care dă gust bun şi aromă deosebită la ciorbă. Tradiţionalitatea produsului este dată de procesul tehnologic de preparare precum şi de ingredientele specifice oraşului Gherla.


METODA TRADITIONALĂ DE PRODUCŢIE
(metoda preluată de la familiile Estegar Ioan şi Martaian Aram)

Într-o putină se pune 1L de smântâna peste care se toarnă câte 1L de lapte proaspăt de bivoliţă sau vacă timp de 10 zile(putina este un vas de lemn cu formă cilindrică având o capacitate de peste 10L).
Laptele va avea următoarele acidităţi: -laptele de vacă max 19-21° T, -laptele de bivoliţă max 21 -22 T.

PREGĂTIREA HURUTULUI: – în prima zi se toarnă laptele muls proaspăt peste smântână şi se amestecă bine timp de 2-3 min de 3-4 ori pe zi cu lingura de lemn pentru evitarea plojghiţei de mucegai. Procedeul se repetă timp de 10 zile dar putina se ţine la temperature camerei.

HURUTUL se poate obţine numai în perioada verii din următoarele motive: – vara este o cantitate mai mare de lapte, fiind mult mai grasă -prezenţa verdeţurilor(în special a pătrunjelului),-metoda de preparare permite păstrarea produsului o perioadă mai îndelungată .

ADĂUGAREA INGREDIENTELOR:

-în a 10 zi se pune tot amestecul într-o oala smălţuită pe foc mic la fiert şi se adaugă 750g de frunze verzi de pătrunjel, 250g de ţelină, cimbru şi sare.Pe marginea cuptorului se fierbe timp de 8-10 ore amestecându-se cu lingura de lemn. Se amestecă foarte des ca să nu se prindă de fundul vasului şi să se omogenizeze(să devină ca o pastă). Se pune fierbinte în borcane după care se fierb în baie de abur.

Timp de o jumătate de oră din momentul în care începe să fiarbă apa din cratiţă. După răcie se asează în camară sau în pivniţă. Pasta se poate tăia în cuburi formând piramide mici de 2/2 cm care se aşează pe o planşetă şi se pun la uscat într-un loc călduros acoperite cu tifon.Cuburile după uscare se pun într-un săculeţ de pânză şi se aşează într-un loc uscat şi călduros. Se pot consuma a doua zi după răcire.


DEPOZITAREA:-se face în pivniţe sau cămări reci.

Na, Poftă bună ! Jó étvágyat ! Guten appetit ! հաջողություն !

Via Gastronomicus Transylvanicus

https://www.facebook.com/GastronomicusTransylvanicum/

tduica / decembrie 3, 2017 / Gastronomie ardeleană, Relații interetnice

Comments

  1. Dimi - decembrie 3, 2017 @ 11:35 am

    Mai bun decat toate borsurile sarate ce se comercializeaza…azi!!!

    Reply
  2. Alecu Izsak Ildiko - decembrie 3, 2017 @ 12:23 pm

    Se face supă de vită , se strecoară , se fierbe tăiței subțiri și se rade în supă hurutul , care va da o culoare albicioasă și un gust acrișor foarte deosebit .

    Reply
    • tduica - decembrie 3, 2017 @ 5:26 pm

      merci mult !!!

      Reply
  3. Nastasescu rodica - martie 6, 2019 @ 11:08 am

    Unde pot cumpara su cat costa??

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte