3 august, 1601, Bătălia de la Guruslău/Goroszló/Grosslau
În 3 august 1601 a avut loc Bătălia de la Guruslău/Goroszló/Grosslau între armata imperială condusă de Giorgio Basta și Mihai Viteazul, pe de o parte și armata principatului Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory, pe de altă parte. Ea a făcut parte dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman și statele europene în perioada 1591-1606.
…”Oastea lui Sigismund dispunea de o superioritate numerică faţă forţele reunite ale lui Basta şi Mihai, având între 36.000-40.000 de oameni, între care se găseau circa 12.000 de turci şi tătari.
Efectivul armatei aliate se situa între 20.000-24.000 de ostaşi, între care se aflau 2.000 de călăreţi catafracţi din Silezia. Artileria lui Sigismund dispunea de 45 de tunuri, Mihai şi Basta având un număr mai redus de piese, însă, această superioritate numerică a fost viciată de dispunerea defectuoasă, pe înălţimi, ceea ce a redus semnificativ eficienţa loviturilor. Mihai şi Basta, în schimb, şi-au plasat tunurile mai bine, la baza pantei, ceea ce a asigurat un tir mult mai precis.
Sigismund a adoptat un dispozitiv pe două linii şi o rezervă, majoritarea infanteriei fiind la dreapta şi centru, iar cavaleria la flancul stâng. Aliaţii şi-au dispus oastea tot pe două linii, majoritatea forţelor fiind în a doua linie, mai greu de atacat datorită detaliilor de relief. În prima linie au fost plasate trupe de infanterie, flancurile fiind protejate de cavalerie.
Bătălia a început cu un atac al forţelor lui Sigismund, respins însă de aliaţi, în după amiaza zilei, către ora 17, Sigismund a atacat, din nou, angajând trupele din prima linie. Dar, aliaţii au introdus la centru corpul de călăreţi silezian care, prin forţa sa de izbire, a rupt în două dispozitivul armatei lui Sigismund. În acel moment, s-au declanşat atacurile cavaleriei de la flancul drept, condusă de Mihai şi a celei din stânga, comandată de Basta. Manevra a fost devastatoare, şi deşi lupta a durat până seara târziu, victoria aliaţilor nu a stat nicio clipă sub semnul îndoielii. Sigismund, travestit, a scăpat cu fuga, resturile oastei sale fiind urmărite cu vigoare în zilele următoare.
Prada de război a fost deosebită, aliaţii capturând tezaurul, cancelaria, 150 de steaguri, dintre care 110 au fost trimise la Praga, 45 de tunuri şi aproape două sute de prizonieri. Pierderile lui Sigismund au fost mari, cifrându-se la 11.000 de oameni, iar ale aliaţilor la 1200. La obţinerea acestei victorii categorice, Mihai Viteazul a avut o contribuţie deosebită, el alegând momentul părăsirii taberei şi cel al declanşării contraatacului. De altfel, multe izvoare recunosc aportul lui Mihai la organizarea şi ducerea bătăliei; însuşi împăratul Rudolf i-a trimis o scrisoare de mulţumiri, ceea ce a avut drept consecinţă creşterea invidiei şi animozităţii din partea lui Basta”..
de citit(și sursa textului în ghilimele).
http://crispedia.ro/batalia-de-la-guruslau-goraslau-24-iulie-3-august-1601/
de citit(doar în maghiară),
http://mek.oszk.hu/09400/09477/html/0014/1170.html