30 iunie(iulie) 1621, armatele ardelene ocupă orașul Nagyszombat/Tyrnau(Sumbothal)/Trnava
Din istoria Transilvaniei,
În 30 iunie 1621(alte surse vorbesc de 30 iulie), armata transilvăneană condusă de Bornemissza János ocupă cetatea și orașul Nagyszombat/Tyrnau(Sumbothal)/Trnava, adesea menționat, de românii ardeleni, bănățeni sau ungureni ca Târnavia sau Sâmbăta Mare.
Bătălia a avut loc în contextul Războiului de 30 de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German, cu acordul Porții Otomane.
În august 1619 trupele principelui transilvănean Bethlen Gábor/Gabriel Bethlen invadează Ungaria Regală. În seeptembrie ocupă orașul Kassa/Košice/Kaschau unde liderii protestanți îl declară conducător al Ungariei și șef al protestanților din regat.
Bethlen va câștiga controlul asupra Ungariei de Sus/Felvidék/Horné Uhorsko/Oberungarn. În septembrie 1619, după ce refuză convertirea la confesiunea romano-catolică, iezuiții Marko Križevcanin, Stefan Pongrac și Melchior Grodeczki au fost martirizați, la ordinul principelui ardelean. Cei trei au fost, ulterior, canonizați de Biserica Catolică.
În octombrie 1619 Bethlen ocupă și Pozsony/Prešporok/Preßburg/Pojon, azi Bratislava, unde palatinul Ungariei cedează Coroana Sfântă a Ungariei principelui ardelean.
Împreună cu armatele lui Jindřich Matyáš Thurn, conte al Moraviei și al posesiunilor cehe, eșuează în a ocupa orașul Viena(în cooperare cu cehii şi moravii, ardelenii au trecut Dunărea şi l-au obligat pe comandantul imperial Buquoy să se retragă spre Viena, pe care au înconjurat-o la sfârşitul lui noiembrie 1619.)
În același moment, tot în noiembrie 1619, armatele conduse de Drugeth György/George Druget( formate mai ales din mercenari poloni, așa numiții lisowczycy) au câștigat lupta de la Humenné/Гуменне/Homenau/Homonna, forțând armatele transilvănene să părăsească Austria și Ungaria de Sus.
Bethlen poartă negocieri de pace, iar în 23 ianuarie 1620 primește 14 comitate din Ungaria Regală( 4, Sătmar, Szabolcs, Ugocea şi Bereg, definitiv, iar pe timpul vieţii sale comitatele Szepes, Saros, Abauj, Zemplen, Ung, Borsod, Tolna, Heves, Gomor, Arva).
În 20 august 1620, este ales rege al Ungariei de către Dieta din Besztercebánya/Neusohl/Banská Bystrica, iar în septembrie 1620, războiul cu Habsburgii se încheie temporar.
Ulterior, împăratul Ferdinand II reia ostilitățile și, în 8 noiembrie 1620 învinge armatele cehilor(boemilor) protestanți, în lupta de la Muntele Alb/Bitva na Bílé hoře/Schlacht am Weißen Berg/ehérhegyi csata, pedepsind aspru nobilimea protestantă din Boemia.
Între mai și iune 1621 recâștigă actualul oraș Bratislava și câteva centre miniere din Cehia de azi, succesele militare oscilând, când de o parte când de alta. În acest context a avut loc și ocuparea orașului Nagyszombat/Tyrnau(Sumbothal)/Trnava.
În 31 decembrie 1621(alte surse spun de 6 ianuarie 1622) se va parafa Tratatul de la Nikolsburg/Nikolsburgi béke/Frieden von Nikolsburg.
Principele Bethlen renunță la titlul de rege al Ungariei, cu condiția ca nobilii protestanți să beneficieze de deplină libertate religioasă și să fie incluși ca membri cu puteri depline, în dietele locale.
Bethlen este numit și principe imperial, rămânând cu șapte comitate din regiunea Tisei Superioare, fortăreațele de la Tokaj, Mukachevo/Munkács/Mukatschewo/Мукачево și Ecsed(Nagyecsed) și un ducat din Silezia.
Printre alți mulți oșteni din Transilvania, doi frați, strămoși materni, Ürögdi Nagy Mihály și Ürögdi Nagy Gergely au participat și sau evidențiat prin fapte deosebite în toată campania dintre 1619-21, din Ungaria Superioară, Moravia, Cehia și Austria Superioară. Mai mult, li sa acordat, de către principele și regele Gabriel Bethlen o diplomă nobiliară, eliberat în Cetatea Hunnogrod din Archiducatul Moraviei, la data de 8 noiembrie 1621. (Adică tocmai în ziua tragicei bătălii ale cavalerilor protestanți cehi de la Muntele Alb !..) Textul mai menționează cum că numiții l-au servit, mai înainte, cu devotament și pe Măria Sa Principe al Ungariei și Transilvaniei Bocskay István, și „precum observăm fiind nobili de mai mult”…etc. Textul diplomei mai menționează printre faptele de vitejie ale celor doi frați, că au făcut prizonieri ofițeri de rang înalt din oastea imperială…
Un deosebit respect strămoșilor dvs. !