tudorduică-transsylvanica.ro

Pericei/Szilágyperecsen/Pertschen, regiunea Crişana/Körösvidék/Kreischgebiet/Kriszana.

Pericei, în maghiară Szilágyperecsen, colocvial Perecsen, în germană Pertschen, regiunea Crişana/Körösvidék/Kreischgebiet/Kriszana.
 
Sat atestat documentar în 1205-1235, cu denumirea de Pereznek(1205–1235 Pereznek-Petri, SzMon. IV. 231). În anul 1356 făcea parte din domeniile cetății Șimleului/Somlyó vár(villa Perechen, Somlyó vár tartozéka – (DRH C. X. 84, XI. 2). Cel puțin din 1553 a făcut parte din comitatul Crasna/Kraszna vármegye/Komitat Kraszna.
 
Comitatul Crasna a fost înființat în Evul Mediu, conturând regiunea istorică şi etno-culturală a Crasnei, cu frumoase tradiţii maghiare, româneşti şi slovace.
Între anii 1571 și 1876, teritoriul comitatului a făcut parte din provincia Partium și din Principatul Transilvaniei.
Denumirea acestui comitat provine de la râul Crasna(origine slavică).
 
Ca urmare a reformei administrative din 1876, acest comitat a fost unit cu comitatul Solnocul de Mijloc, sau Solnocul Interior, în maghiară Belső-Szolnok vármegye, în germană Komitat Inner-Szolnok, fiind astfel format comitatul Sălaj, în maghiară Szilágy vármegye, în germană Komitat Szilagy. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, întreaga Transilvanie istorică a devenit parte a României.
 
Recensământul efectuat în 1847, ne arată un număr de 1.254 locuitori, din care 670 de români greco-catolici, 584 de maghiari, 564 reformaţi şi 20 romano-catolici.
 
În 1890, satul avea 2.181 de locuitori, din care 1.197 maghiari, 883 români, 69 croaţi, 3 germani, un slovac, 28 diverşi. 83 erau romano-catolici, 889 greco-catolici, 1180 reformaţi, 2 evanghelici, 27 mozaici.
 
De vizitat,
 
Biserica reformată, construită în anul 1668.
A existat o veche biserică de lemn greco-catolică, construită în 1796.
În 1886, o biserică de piatră a fost construită în locul ei.
 
În sat are loc un interesant Festival al Cepei. Periceiul este recunoscut în lume mai ales prin faptul că în anul 2007 a intrat în Cartea Recordurilor (Guiness World Records) cu cea mai lungă cunună de ceapă. Aceasta a măsurat 2,8 mile englezești, adică 4518 metri. Pentru realizarea cununii au fost necesare peste 45.000 de cepe. Cu prilejul primei ediții a Festivalului Cepei, în anul 2007, în curtea școlii a fost dezvelit un monument al cepei. Are o înălțime de 6 metri și reprezintă un bulb de ceapă.
 
Aici s-a născut, după unele surse, Ioan Alexi (1801-1863), filolog și episcop greco-catolic (între anii 1854-1863) al Diecezei de Gherla/Szamosújvár/ Neuschloss. După alte surse, s-a născut la Mălădia/Maladé/Meladey, județul Sălaj.
Tot aici s-a născut și s-a stins din viață (1898-1985), pictorul Ioan Sima.
 
pentru cunoscătorii limbii maghiare, informaţii complete aici,
http://mek.oszk.hu/04700/04750/html/414.html
 
Din păcate în limba română informaţiile cu privire la istoria satelor, lipsesc aproape cu desăvârşire, la peste 60-70% din ele…
 
o parte a fotografiilor aparţin lui Alexandru A Losonczy, majoritatea fiind preluate din link-ul de mai jos, de la domnul Mirel Matyas
http://mirel-matyas.blogspot.ro/2012/09/salajul-turistic-13-festivalul-cepei.html

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: