tudorduică-transsylvanica.ro

9 iunie 1598- semnarea Tratatului dintre împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman și Mihai Viteazul

În 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu din Muntenia, Transalpina(Valahia, Ungro-Vlahia, Țara Românească), are loc semnarea Tratatului dintre împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman și Mihai Viteazul(Mihai II), care recunoaște suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea se obligă să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei sale.

„Transalpina zace de peste 100 de ani sub jugul turcesc și este supusă unei grele șerbii, noi îngrețoșați de această lungă șerbie (…) am hotărât (…) să trecem și să ne supunem și noi și provincia noastră sub ocrotirea (…) și sub suzeranitatea sa (a împăratului Rudolf al II-lea) și să cerem ajutorul și ocrotirea majestății sale imperiale (…) și după ce ne-am înțeles asupra formei jurământului (…) noi ne vom strădui din toate puterile ca în orice prilej să îndepărtăm pe turci și pe alți dușmani, din Transilvania, Transalpina și din părțile Ungariei (…) pentru ca să putem da acest ajutor (…) majestatea sa ne-a dat nouă și prea înaltului său fiu Transalpina, cu toate veniturile și cu hotarele sale, ca să obținem și o stăpânim pe vecie (…) fără să fim datori să plătim vreun tribut sau vreo dare (…) cât privește religia, majestatea sa dă încredințare slobodei țineri a legii noastre”.

Actul s-a păstrat în formă de ciornă, scrisă de secretarul maghiar al lui Mihai, Lukács Brassay.
“Ego Michael partium regni Hungariae Transalpinarum vajvoda,…data in Valachia, in biserica manastirii Sf. Nicolae din orasul Targoviste, in ziua a 9 a lunii iunie..” (Osterreichisches Staatsarchiv, Ungarische Akten, fasc.132).

Câteva cuvinte despre Mihai, un personaj controversat, mai ales dacă sunt discuții între maghiari și români.

A fost un l conducător militar de certă valoare, a dispus de o armată de mercenari extrem de puternică și bine organizată, a obținut victorii militare majore, deci a cucerit. A fost o perioadă în slujba împăratului? Mi se pare absolut normal. Înainte, a fost în slujba sultanului. Conjunctura politică și militară era foarte volatilă, se modifica, destul de frecvent, în perioada respectivă, tot la fel ca și starea de spirit a împăratului Rudolf II, ori a principelui transilvan Báthory Zsigmond (Sigismund).

Atât împăratul, cât și principele ardelean erau „suficient de labili sufletește”, ușor schimbîndu-și părerea de la o zi la alta. Rudolf a trebuit chiar să fie înlăturat de pe tron din cauza bolii mentale care-l măcina, cu nouă luni înainte de moartea sa(1612). Unii istorici consideră, că ar fi fost și homosexual.

Sigismund, pe de altă parte, a scăpat de „internare” tocmai datorită situației politice foarte incerte, a anarhiei dacă vreți, care bântuia în viața politică a Transilvaniei în acei ani ai Războiului de 15 ani.

Deci Mihai, chiar să fi vrut, nu putea să demonstreze vreun fel de consecvență în acțiunile sale, deși asta i se reproșează, după părerea mea unilateral. Deci, mai jura credință unuia, pe urmă îl trăda și intra în slujba adversarului. Așa au fost vremurile și nu doar Mihai Valahul a făcut așa, ci și principi sau împărați maghiari sau germani.

Tot așa cum, nu trebuie să căutăm dovezi de românism sau de unitate pan-românească, nu ar trebui să căutăm nici valori etice, în acțiunile lui Mihai.

Însă, rămâne imposibil să-i negăm capacitatea militară, după părerea mea… Faptele lui de arme s-au înscris în toate lucrările serioase ale artei războiului, scrise după moartea sa…

Un sfat, pentru cei atrași de istorie. Priviți istoria, discutați despre ea, fără păreri preconcepute, exact ca și când ați fi la o bere cu prietenii. Nu faceți din istorie, o armă politică sau naționalistă…

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte