tudorduică-transsylvanica.ro

Colțunași(Piroște) cu cartofi/Krumplis derelye/Pirogge(Schlutzkrapfen)

Colțunașii sunt un preparat culinar care are la bază făina și constă din bucăți de aluat umplute cu diverse ingrediente carne, slănină , brânză dulce sau sărate, varză servit ca meniu principal. Are o arie de răspândire imensă, din Japonia până în Italia.

În Transilvania, Banat și Bucovina are mai multe denumiri: colțunași, piroște, chiroște, sau derelye. În Ungaria este cunoscut ca și barátfüle, în Ucraina – varenyky, în Polonia – pierogi, în Cehia și Slovacia – pirohy, în Rusia – pirozhki și în Bavaria sau Tirol – Schlutzkrapfen.

Slovacii și rutenii au o specialitate aparte, numită bryndzové pirohy, adică colțunași cu brânză, fiind considerată o mâncare națională.

Termenul românesc consacrat, colțunași, pare să fie în legătură cu variantele kalduny, kolduny din bielorusă sau koldūnai din lituaniană.  în România, majoritatea colțunașilor au umpluturi dulci. Adesea, colțunașii sunt serviți cu smântână sau sosuri.

Evreii Ashkenazi apreciau enorm acest fel de mâncare, denumindu-l pirogen.

 

Regionalismul piroști, piroște vine din vechea slavă de est- пиръ (pirŭ). Unii savanți umaniști spun că piroștile provin din China, prin Italia, prin intermediul lui Marco Polo.

Alte surse ne spun că au fost aduși de Sfântul Hyacinth al Poloniei, prin Rusia Kieveană și apoi în Polonia și toată Europa Centrală și de Est. În 13 iulie 1238, adică acum 780 de ani, Sfântul Hyacinth a vizitat orașul Kościelec. În timpul vizitei, o furtună cumplită a distrus toate recoltele din jur. Oamenii s-au rugat împreună cu sfântul nostru, iar a doua zi, toate recoltele erau crescute la loc. În semn de mulțumire localnicii au gătit pierogi(piroști) din recolta renăscută.

O altă legendă spune că polonezii au făcut, pentru prima dată, aceste piroști în timpul invaziei mongole din 1241-1242. Posibil să fi fost aduse chiar de mongoli( în gastronomia mongolă sunt numiți bansh sau buuz, iar în cea turcească manti).

Este unul din cele mai des folosite preparate adaptate la cultura fiecărui popor și regiune aparte.

Ingrediente:

Pentru aluat:
3 pahare de făină
5 cartofi mari fierți
sare

Pentru umplutură:

200 gr. brânză de vaci
100 g brânză frământată sărată
2 gălbenușuri

Se amestecă într-un bol brânza de vaci , cu brânza frământată și gălbenușurile până se omogenizează.

Pentru umplutură:

150gr. Slănină afumată
2buc. Ceapă
Sare, piper, izmă bună

Tăiem slănina cubuleţe mici, o punem într-o tigaie încinsă şi o prăjim puţin, apoi adăugăm ceapa tăiată mărunt şi o rumenim, o asezonăm cu sare, piper și izmă bună tocată.

Pentru umplutură:

200 gr. brânză de vaci
4 gălbenușuri
sare, zahăr,mărar, izmă bună
Se amestecă într-un bol brânza de vaci cu gălbenușurile împreună cu sare, zahăr,mărar, izmă bună tocate mărunt.

Mod de preparare,

Pentru aluat:

Cartofii fierți în coajă se curăță și se dau pe răzătoare. Facem un aluat din făină, cartofi și sare. Se frământă bine adăugând făină până obținem un aluat moaleși omogen care nu se lipește de mână. . Întindem aluatul cu sucitorul și tăiem pătrățele 5 pe 5 cm. Umplem pătrățelele cu amestecul de umplutură dorit. Împăturim colțunașii și lipim marginile cu furculița.

Între timp punem la fiert o cratiță cu apă,cu o lingura de ulei și puțină sare în care punem colțunașii. Sunt gata în momentul în care se ridică la suprafață. Se scot cu spumiera și îi limpezim sub un jet de apă caldă.Putem să servim cu mai multe variante : tăiem slănina cubuleţe mici, o punem într-o tigaie încinsă şi o prăjim puţin, apoi adăugăm ceapa tăiată mărunt şi o rumenim, cu smântână și verdeață.

Na, Poftă bună ! Jó étvágyat ! Guten appetit !

Via Gastronomicus Transylvanicum, o pagină pe care vă invit s-o vizitați.

https://www.facebook.com/GastronomicusTransylvanicum/

Comments

  1. Oleg Dimitriu - februarie 3, 2018 @ 3:24 pm

    În Rusia se numesc pelmeni. Chiar azi am făcut o porție dintr-o 1/2 kg de carne de vită. Bunica din partea mamei a fost originară din zona munților Urali, mai precis din regiunea Celeabinsk. Acolo se făceau pelmeni numai din carne de vită tocată deoarece din cauza climei nu creșteau porci. Mama care s-a născut și a locuit acolo până la 11 ani, îmi povestea că înainte de venirea iernilor grele se adunau toate femeile și fetele familiei și făceau o cantitate uriașă de pelmenii, numai din carne de vită tocată fin împreună cu ceapa, apoi le congelau pentru iarnă.
    Îmi aduc aminte că de sărbătorile de iarnă făcea si mama pe care o ajuta sora mea mai mare. De la ea am învățat și eu să fac pelmeni. Am rămas singurul care mai păstrez tradiția. Mâncate cu smântână sunt delicioase.

    Reply

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat:
Sari la bara de unelte