Democrație consociaționistă sau împărțirea puterii în societăt̨i multietnice …
Democrație consociaționistă sau împărțirea puterii în societăt̨i multietnice …
sursa, https://teofil-ivanciuc.weebly.com/
Cam toată lumea a auzit de subsidiaritate, regionalism, descentralizare, autonomie locală, financiară, teritorială, chiar dacă unii au greutăți în a înțelege corect sensul acestor cuvinte.
Hai să mai discutăm despre un termen mai puțin cunoscut românilor, devoluția.
Devoluția este delegarea statutorie a puterilor de guvernare de la nivelul administrației centrale a unui stat suveran la un nivel inferior, cum ar fi cel regional sau local.
Este o formă de descentralizare administrativă. Teritoriile devoluate au puterea de a iniția măsuri legislative relevante pentru zona respectivă.
Aplicabil perfect într-un stat unitar, cum este România. Devoluția nu înseamnă federalism, ca să fie cât se poate de clar și pentru spărieții de serviciu.
Cel mai bun exemplu de devoluție, adică de împărțire a puterii centrale(democrație consociaționistă) și a competențelor, cu factorii de decizie locali și regionali, este Marea Britanie(vezi Irlanda de Nord, Țara Galilor și Scoția).
sursa, https://www.ezilon.com/maps/europe/united-kingdom-maps.html
Citez pe domnul profesor Bakk Miklós:
…”profesorul Paul Philippi(sas transilvănean)…considera esențială și moștenirea constituțională a Transilvaniei. Este vorba de constituția nescrisă, istorică a acestei regiuni (cuprinsă în cutume, reglementări istorice locale și regionale, în jurisdicții diferențiate), dar în care sașii erau prezenți pe lângă maghiari și secui ca colectivitate istorică, constituțională a provinciei.
În Transilvania nu trăiesc minorități, ci popoare, susținea Paul Philippi – de altfel, cum este cuprins și în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918.
Iar popoarele sunt entități constituționale, și moștenirea Transilvaniei nu cuprinde numai peisaje urbane dar și o masă succesorală de soluții constituționale, foarte diferită de cea primită, adoptată de vechiul regat, al statului iacobin organizat de Cuza.
Modelul transilvan este modelul confederal și consociaționist al democrației, desigur, la nivelul vremii, care s-a cristalizat cu o participare mai redusă a românilor transilvăneni și care, începând din secolul al XV-lea, prin Fraterna Unio chiar i-a și exclus pe români din conducerea Transilvaniei.
Însă această excludere, și mai ales interpretarea ei traumatizantă, nu justifică, de loc, abandonarea modelului însuși.
Mai ales datorită faptului că întreaga construcție europeană în sine, dar și reconstrucția mai multor state europene de după cel de al doilea război mondial demonstrează caracterul reînnoitor al tradițiilor de acest tip.”
Viitorul logic ar fi realizarea unui model de regionalism, să-i zicem, evolutiv, unde cadrul juridic al regiunilor se va dobândi treptat, pas cu pas,prin acorduri bilaterale între autoritatea centrală şi reprezentanţii comunităţilor regionale…
sursa, http://hunedoaralibera.ro/prima-baza-de-date-despre-populatia-transilvaniei-va-fi-realizata-la-cluj-napoca/
PSD a blocat Centura Metropolitană a Clujului chiar dacă s-au dat bani de la Uniunea Europeană, iar Consiliul Local Cluj a plătit, din banii clujenilor, studiul de fezabilitate. Prin regionalizare nu și-ar mai bate joc nimeni de clujeni.
Brașovul se roagă de 17 ani de București să-i dea bani de Aeroport și Autostradă. Prin regionalizare ar fi primit imediat bani de la Uniunea Europeană. Mai mult, ar fi negociat direct cu aceasta.
Iașul se roagă de ani buni de București să-i dea bani de o Autostradă care să lege Moldova de Ardeal și de acolo spre Vestul Europei. Sunt tratați ca și când ar fi o colonie a Bucureștiului.
Însă, cei de la putere, PSD -Sud, trimit 360 de milioane de euro în Teleorman pentru drumuri, fac un stadion la Târgu Jiu pentru o echipă care retrogradează și așa mai departe.
Până când, vom mai înghiți aceste mizerii ?
bibliografie,
https://transylvanica.wordpress.com/author/bakkmiklos/
Democrație consociaționistă sau împărțirea puterii în societăt̨i multietnice : cadru teoretic și patru studii de caz, Székely István Gergő, Cluj, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritaților Naționale ; Kriterion, 2011.
Aceasta hartă este o rușine și o jignire la adresa multor comunități de suflet ale romanilor, care sunt ignorate ca și cum nu ar exista. Spre exemplu, din Muntenia lipsesc cel puțin câteva municipii care au făcut istoria României sute de ani și m -as referi în primul rând la Roșiorii de Vede, orașul unor familii celebre, din care aș menționa în primul rând nume ca Berindei, Noica, Constantin Bălăceanu -Stolnici, Ecaterina Titulescu, dar și personalități marcante, precum Gala Galaction, Grigore Păunescu, Petre Bellu, Zaharia Stancu, Marin Preda samd. Mun. Roșiorii de Vede are o istorie atestată și reatestata documentar de cel puțin 1900 de ani și a participat la toate marile evenimente istorice din secolele trecute, deținând statut de reședința de județ și regiune vreme de aproape 500 de ani, adică de 3-4 ori mai mult decât toată existența unor localități precum Alexandria sau Turnu Măgurele. De pe harta mai lipsesc și alte municipii de suflet, precum Câmpulung Muscel, Sinaia, Campina, Curtea de Arges, Bârlad, Tecuci, Roman, Medias, Sighisoara, Blaj, Făgăraș, Carei, Aiud, Sebes, Reghin samd. Ar fi bine ca înainte de a vorbi despre importanța unor comunități locale să le cunoașteți istoria adevărată, de ieri și de astăzi, nu aceea falsificată de bolșevicii, să învățați să le respectați cum se cuvine. Apropo, daca totusi le treceți pe harta înaintea altora, poate menționați și importanța istorică și culturală, mai ales a unor localități precum Caracal și Trnu Magurele, personalitățile marcante pe care le -au oferit României, altele decât Florin Iordache, Codrin Ștefănescu și Liviu Dragnea. În rest, de acord cu regionalizarea, insa, cu privire la comunitățile locale, cred că ar trebui sa mai reflectati. Toate cele 104 municipii din Romania, fără excepție, trebuie tratate și menționate în mod egal și echitabil, urmând să fie organizate ca provincii, districte (colegii de vot incluzând și localitățile adiacente) și poli de dezvoltare. Fără prefecturi, fără direcții și direcționare, fără județe și municipii vasale unele altora, că în evul mediu….
cred că exagerați, sau n-ați înțeles mesajul meu…nu vă oprește nimeni să scrieți despre regiunea dvs.
sau despre comunitățile locale de acolo. Eu mă ocup de Transilvania.
harta este foarte bună, cea mai bună hartă regionalistă. dvs. dați o interpretare ciudată hărții. Scopul ei e să sugereze cum ar trebui făcută regionalizarea, nicidecum să minimizeze importanța nu știu căror orașe…
NU MOR PANA NU SE REALIZEAZA ACEASTA..DEVOLUTIE !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!