tudorduică-transsylvanica.ro

Despre Mihai Şerban, unchiul regizorului Andrei Şerban

Mihai Şerban a fost unchiul regizorului Andrei Şerban, mai exact fratele tatălui său Gheorghe Șerban, fotograf celebru la vremea sa…

 

Foarte multe personalităţi din Transilvania, Banat, Bucovina sau Părțile Ungurești nu şi-au găsit locul cuvenit în istoria României pentru că nu se încadrau în miturile regimului comunist-naţionalist. Dacă era vorba despre  sași sau maghiari aceștia au fost scoși din cărțile de istorie, pentru a nu atenta asupra caracterului musai românesc al regiunii. Dacă erau români sau macedo-români, care au reuşit să ajungă în vârful ierarhiei sociale(și nu au fost chiar puțini), iar nu se încadra în istoria oficială, pentru că reușita lor socială era de natură să compromită mitul naţiunii oprimate, clădit cu atâta trudă de o armată de istorici ai regimului.

Mihai Șerban (3 septembrie 1877 Szegéd/Seghedin – 30 aprilie 1947, Cluj/Kolozsvár/Klausenburg)

Era fiul judecătorului Mihai Șerban și al Justinei Roman (fiica lui Visarion Roman, unul din creatorii primei bănci românești din Transilvania – „Albina”, de la Sibiu. Părinții s-au cunoscut la Conferința de Pace de la Paris din 1919 și s-au căsătorit la Brașov în primăvara lui 1920.

Mihai Șerban provenea dintr-o veche familie românească, cu rădăcinile în Cernești/Csernefalva/Zerndorf, în Țara Chioarului/Kővárvidék/Kovarer Distrikt., a cărei nobilitate a fost recunoscută în 1609 de principele Báthory Gábor/Gabriel Báthory.

Din aceeași familie fac parte și alte personalități, precum Raoul Șorban sau, cum am menționat anterior, regizorul Andrei Șerban.

A absolvit liceul în orașul natal, a urmat Academia de Înalte Studii Comerciale din Viena (licență în 1908) și Agronomia la Halle (1912). În 1914, la Berlin, a publicat lucrarea de doctorat „Rumäniens Agrarverhältnisse” și, la București, aceeași lucrare, sub titlul „Problemele noastre social-agrare. Studiu din domeniul politicii economice și sociale.“

În 1919 a fost delegat de către Consiliul Dirigent, la solicitarea lui Alexandru Vaida-Voievod, la Congresul de Pace de la Paris ca raportor pentru problemele economice și sociale din Transilvania.
În timpul conferinței a intrat în rândul masoneriei, odată cu alţi membri ai delegației românești.

După Unirea Transilvaniei cu România, a fost numit, în august 1919, Director al Academiei de Agricultură din Cluj, actuala Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj.

Exceptând un răstimp de cinci ani (1922-1927) a deținut prin alegere de către cadrele didactice funcțiile de rector și decan până la arbitrajul de la Viena (1940) când a demisionat.

A fost un țărănist convins, apropiat al lui Iuliu Maniu și al lui Alexandru Vaida-Voievod. A fost subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii în 1932 (guvernul Vaida-Voievod) și între 1938-1940 (guvernele Argetoianu și Tătărescu), dar și subsecretar de stat pentru minorități, în 1933 (guvernul Vaida-Voievod).

Împreună cu familia sa, Mihai Șerban este considerat ctitorul primei biserici românești din Băile Tușnad. Legăturile sale cu această localitate țin de relația strânsă cu socrul său, Iosif Blaga, președintele Societății Balneare Tușnad, căruia i-a și succedat în această funcție.

Mihai Șerban a fost multă vreme președinte al Senatului învățământului agronomic superior din România, vicepreședinte al Comisiunii internaționale permanente a învățământului agricol, membru al conducerii Federației internaționale a „tehnicienilor” agronomi (ultimele două având sediul la Roma).

A murit în ziua de 30 aprilie 1947. Apropiații săi au spus că sfârșitul i-a fost grăbit de amărăciunea falsificării alegerilor din 1946. Funeraliile au fost oficiate de episcopul ortodox Nicolae Colan, iar episcopul greco-catolic, Iulius Hossu, a asistat la slujbă în picioare, în semn de respect. Este înmormântat în cripta familiei din Cimitirul Central (Hajongard) din Cluj.

Aula Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj îi poartă numele, iar în fața rectoratului găsim amplasat un bust al său.

sursa, Portretul lui Mihai Şerban, în galeria rectorilor de la USAMV Cluj ©7C

Împreună cu Mărioara (născută Blaga) a avut 3 copii: Picu, Alexandru și Dinel.

Fiul său, Alexandru Șerban, a fost primul primar post-comunist al Clujului, în 1990.

Nepotul său, celebrul regizor Andrei Șerban, își aduce aminte despre unchiul său astfel în cartea sa de memorii, „O biografie”:

„Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă înșel, fusese ministru în guvernul lui (de fapt în cel al lui Vaida-Voevod – n.r.).Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, în ciuda educației austriece pe care o primise. Tatăl meu, Gheorghe (deși el preferă “George”, căci îi sună mai dulce la ureche), se trăgea dintr-o familie de români nobili din Arad (spre amuzamentul meu, se mândrea des cu blazonul Șerbanilor datând din 1603 (1609, în realitate – n.r.), pe care mi l-a dat, pe patul de moarte, să-l duc în cabana mea din America și să nu uit de unde vin).”

surse,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_%C8%98erban

Un destin remarcabil: Mihai Şerban


http://adevarul.ro/educatie/scoala/regizorul-andrei-Serban-datorita-mamei-trecut-scoala-mi-a-pus-pilele-posibile-1_50cb5134596d720091fe9301/index.html
Există un studiu, al domnului Mihai Cucerzan din Cluj, dedicat lui Mihai Șerban, din păcate nu am reușit să-l găsesc online.

sursa fotografii,

Un destin remarcabil: Mihai Şerban

Lasă un răspuns

Your email address will not be published / Required fields are marked *

%d blogeri au apreciat: