File de istorie transilvană. Azi, despre profesorul și teologul Alexandru Grama

File de istorie transilvană…

Alexandru Grama (n. 8 ianuarie 1850, Blaj/Blasendorf/Balázsfalva, Marele Principat al Transilvaniei – d. 12 iunie 1896, Blaj, Austro-Ungaria) a fost un preot greco-catolic din Transilvania, profesor la Academia Teologică Greco-Catolică din Blaj. Este binecunoscut în mediul academic, fiindcă a polemizat cu Mihai Eminescu pe tema esteticului în artă.

A făcut studiile primare, gimnaziale și liceale la Blaj, iar studiile superioare de filosofie și de teologie la Universitatea din Viena. A obținut titlul de doctor în anul 1877.

A fost profesor de drept canonic și de istorie bisericească la Academia Teologică Greco-Catolică din Blaj, între anii 1877 – 1893. Din anul 1892, a fost rector al acestei instituții. În Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a îndeplinit și demnitatea de canonic.

În anul 1890, alături de episcopul Vasile Hossu, Augustin Bunea, Victor Smighelschi și Izidor Marcu, Alexandru Grama a fost cofondator al publicației religioase Unirea, care apărea la Blaj.
Alexandru Grama s-a stins din viață prematur, la 12 iunie 1896, în Blaj.

Câteva din operele sale,
Principiile morale sau etice ale religiunii creștine, pentru gimnazii, Blaj, 1878, 79 pagini;
Introducere în cărțile Sfintei Scripturi pentru gimnazii, Blaj, 1878,
Explicarea mecanică modernă a naturii și credinței în Dumnezeu, Blaj 1881;
Elemente de istoria bisericească universală și particulară a românilor, pentru gimnaziile superioare, Blaj, 1879, 87 pagini;
Istoria universală a Bisericii de la începuturile ei până în zilele noastre, pentru seminarii și uz privat, Blaj, 1981, 515 + VIl pagini;
Istoria Bisericii românești unite cu Roma, Blaj, 1884, 3 f. + 11 + 223 pagini;
Instituțiunile calvinești în Biserica românească din Ardeal, Blaj, 1895, X + 476 pagini;
Cestiuni din dreptul și istoria Bisericii românești unite, Blaj, 2 vol., 1893 – 1894, 669 pagini;
Mihail Eminescu. Studiu critic, Blaj, 1891, 214 pagini.

În fotografiile 1 și 2,
Catedrala Sfânta Treime din Blaj, Balázsfalvai Szentháromság Görög Katolikus székesegyház, Die Dreifaltigkeitskathedrale von Blasendorf, în perioada anilor 1900.

Este un valoros edificiu baroc din Transilvania, construit între anii 1741 și 1749, după planurile arhitecților vienezi Anton și Johann Martinelli. Aceștia au folosit ca sursă de inspirație Biserica Iezuiților(Piaristă) din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg, prima biserică catolică ridicată în Transilvania după Reformă. Lăcașul de cult este catedrală arhiepiscopală majoră a Bisericii Române Unite cu Roma.

În a treia fotografie avem Internatul şi şcoala de fete din Blaj/Balázsfalva/Blasendorf, în anul 1909. Construit în anul 1884 de catre mitropolitul Ioan Vancea, imobilul a funcţionat iniţial ca internat pentru băieţi, fiind transformat în 1892 în şcoală de fete, odată cu construirea unui nou internat, mai încăpător, pentru băieţi.

Devine, după 1920, Academie Teologică până în 1948, când noile autorităţi o transformă în sanatoriu TBC. După 1989 îşi recapată funcţiunea de Facultate de Teologie greco-catolică.