Identități istorice
Karte des Grossfürstentums Siebenbürgen. Hermannstadt Verlag von Th. Steinhaussen, 1862. http://mek.niif.hu/05000/05055/html/index.htm
După cucerirea austriacă din jurul anilor 1700, existau 4 mari entităţi, în zonele locuite masiv (și) de români, pe o suprafaţă aproximativ egală cu cea a Transilvaniei şi Banatului de azi, de cca 100.000 kmp:
Principatul(din 1765 Marele Principat) Transilvaniei,
Părţile Ungurene, pe scurt Partium( ce cuprindea atunci doar Comitatul Solnocul Interior, Comitatul Crasna, districtul Chioar și o porțiune din Zarand). Partium era constituit inițial(după Tratatul de la Speyer din 1570) din regiunile Crișanei, Sătmarului, Maramureșului și Banatului de Lugoj-Caransebeș. Aceste teritorii erau sub conducerea Principatul Transilvaniei, dar nu aparțineau oficial acestuia.
Banatul istoric( cu cel sârbesc şi unguresc de azi, în componenţă) şi …
Graniţa Militară din Transilvania şi Banat.
Principatul avea 11 comitate și…
11 oraşe libere regeşti
Districtele româneşti Chioar-Kővárvidék-Distrikt Kewar şi Făgăraş-Fogarasföld-Fogarascher Land, cu statut diferit de comitate( Ţinutul Năsăudului intra la graniţa militară). De menționat și districtul Hațegului care, deși făcea parte din comitatul Hunedoarei, a păstrat un statut aparte, datorat moștenirii medievale a autonomiei cnezilor și nobililor vlahi.
5 scaune secuieşti(Székely székek, Szeklers Stühle, Scaunul Secuiesc al Arieșului, în latină Sedes Aurata, în maghiară Aranyosszék, Scaunul Mureșului, în maghiară Marosszék, „Trei Scaune”,în maghiară Háromszék, Scaunul Ciuc,în maghiară Csíkszék şi Scaunul Odorhei, în maghiară Udvarhelyszék).
9 scaune săseşti(Pământul crăiesc, Pământul sașilor, în latină Fundus Regius, în germană Königsboden, în maghiară Királyföld) şi 2 districte, Braşov(Districtul Brașov, în germană Kronstädter Distrikt, în maghiară Brassó vidék) şi Bistriţa(în germană Bistritzer Distrikt, în maghiară Beszterce vidék, inclusiv Ţinutul Reghinului-Reener Ländchen-Régen vidéke).
foto- Sibiu-Hermannstadt-Nagyszeben
Partium-ul avea 4 comitate, de la Mureşul inferior în sud, până la NE de Valea Someşului şi 4 oraşe libere regeşti, toate sub administraţia Ungariei, în cadrul Imperiului.
Banatul istoric a fost dependent direct de Viena, până în 1778, apoi fiind şi el înglobat direct Ungariei, desigur tot în cadrul Imperiului. De remarcat larga autonomie a numeroaselor districte româneşti din Banatul Montan.
Graniţa militară/Militärgrenze/Határőrvidék se formează în anul 1764 în Transilvania, fiind formată din 4 regimente, două româneşti şi două secuieşti, iar între anii 1766-1769 şi în Banat, unde se formează 3 regimente, unul românesc, altul german şi al treilea sârbesc.
În jurul anului 1785, Transilvania istorică avea o populaţie de cca 1.500.000 de locuitori.
Partium-ul depăşea uşor cifra de 700.000 de locuitori, iar Banatul ajunsese la cca 550,000 de locuitori, în urma colonizărilor masive cu germani, maghiari şi români.
Graniţa militară din Transilvania şi Banat, cuprindea alţi aproximatic 250,000 de locuitori. Să tot fi fost vreo 3,000,000 de transilvăneni şi bănăţeni…
surse,
Gyémánt Ladislau, istoric român de etnie maghiară din Oradea. Habitat şi evoluţie demografică p47-70
Ioan Aurel Pop, Thomas Nägler şi Magyari András, Istoria Transilvaniei, vol. III.
